Comisia Europeană a anunțat joi că amână implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele sociale cu cel puțin un an. Această decizie are scopul de a preveni duplicarea normelor naționale cu reglementările europene care sunt în prezent în proces de discuție. Autoritățile de la Bruxelles vor să evite situația în care legile specifice fiecărui stat ar putea interfera cu cadrul comun de protecție a copiilor în mediul online.
Decizia a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele sociale. Deoarece alte state membre iau în considerare și ele legislații similare pe această temă, Comisia Europeană dorește să oprească proliferarea unor legi disparate. Un purtător de cuvânt al Comisiei a subliniat că toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online, promovând o abordare armonizată în întreaga Europă.
Purtătorul de cuvânt Thomas Regnier a explicat faptul că fragmentarea pieței unice a UE ar putea duce la grupuri de vârstă diferite și legi diferite în diverse state membre. Astfel, reglementările ar deveni imposibil de aplicat practic. Proiectul de lege privind protecția copiilor online, numit „Legea copiilor”, a fost propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie și urmează să fie aprobat de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.
În Franța, o lege care interzicea rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani a fost anulată de Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare. Președintele Emmanuel Macron a promis însă o nouă lege robustă din punct de vedere juridic până în primăvara anului 2027. Nu este cert dacă această nouă inițiativă va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”.
Proiectul Comisiei Europene propune un acces diferențiat în funcție de vârstă, nu o interdicție generală pentru toți copiii sub 15 ani. Pentru cei sub 13 ani, accesul ar fi posibil prin conturi create de părinți și controlate de aceștia. Pentru grupa de vârstă între 13 și 15 ani, se propun conturi de tip introductiv, cu limitări privind timpul petrecut în fața ecranelor și contactul cu persoane necunoscute. După vârsta de 15 ani, adolescenții ar putea gestiona propriile conturi.
Protecția minorilor în mediul digital este o temă de presiune politică crescută în UE, având în vedere riscurile precum hărțuirea, dependența de ecrane sau tulburările de alimentație. În contextul european, deciziile de reglementare sunt esențiale pentru menținerea ordinii juridice, în timp ce statele membre caută echilibrul între siguranța copiilor și libertățile fundamentale, într-un cadru de cooperare cu instituțiile de la Bruxelles.