Comisia Europeană a inițiat opt noi proceduri de infringement împotriva României, ca urmare a faptului că autoritățile de la București nu au notificat la timp transpunerea completă a mai multor directive europene în legislația națională. Această acțiune vizează o gamă largă de domenii critice, printre care se numără energia, gazele și hidrogenul, combaterea spălării banilor, traficul de persoane, substanțele psihoactive, protecția mediului și drepturile consumatorilor. Procedurile au fost declanșate oficial prin trimiterea unor scrisori de punere în întârziere.
În cadrul acestor proceduri, România dispune de un termen de două luni pentru a răspunde oficial Comisiei Europene și pentru a implementa măsurile necesare de remediere a deficiențelor constatate. Dacă răspunsul transmis de autoritățile române nu va fi evaluat ca fiind satisfăcător de către Bruxelles, Comisia poate trece la etapa următoare prin emiterea unui aviz motivat. În cazul în care problemele de neconformitate persistă și după această etapă, dosarele pot fi trimise pentru soluționare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Unul dintre domeniile problematice vizează piața energiei electrice, unde România nu a notificat transpunerea integrală a prevederilor din Directiva 2024/1711. Această normă europeană, care trebuia transpusă până la 17 iulie 2026, urmărește să garanteze consumatorilor libertatea de a alege furnizorul și dreptul de a participa la mecanisme de partajare a energiei. Totodată, o altă procedură vizează Directiva 2024/1788 privind piața hidrogenului și a gazelor decarbonizate, pentru care termenul de notificare a expirat la 5 august 2026.
Problemele de conformitate afectează și securitatea financiară și socială, incluzând combaterea spălării banilor prin neîndeplinirea cerințelor celei de-a șasea directive. Aceasta vizează accesul autorităților și al organismelor de autoreglementare la registrele beneficiarilor reali, termenul fiind 10 iulie 2026. De asemenea, România este vizată pentru Directiva 2024/1712 privind combaterea traficului de persoane, care impune instituirea unor mecanisme naționale de referire a victimelor și desemnarea unor responsabili pentru coordonarea acestor acțiuni de protecție.
În ceea ce privește sănătatea publică și mediul, autoritățile nu au comunicat transpunerea unei directive privind includerea substanțelor 2-MMC, NEP și 4-BMC în definiția europeană a drogului. Totodată, România este sub observație pentru lipsa transpunerii normelor privind dreptul la repararea produselor și legislația actualizată privind emisiile industriale și creșterea animalelor. Aceste reguli de mediu, care au avut termen de aplicare la 1 iulie 2026, vizează reducerea poluării generate de instalațiile industriale și consolidarea drepturilor publicului.
Procedurile de infringement reprezintă un mecanism juridic prin care Comisia Europeană monitorizează respectarea obligațiilor tratatelor de la Bruxelles de către statele membre. În cazul în care România nu reușește să alinieze legislația națională cu directivele menționate, statul poate fi tras la răspundere în fața instanțelor europene. Această situație pune sub semnul întrebării capacitatea de implementare a cadrelor legislative europene în domenii sensibile precum energia și securitatea financiară.