Comisia Europeană a declanșat oficial opt noi proceduri de infringement împotriva României, invocând eșecul statului de a transpune în legislația națională diverse norme europene. Aceste regulamente vizează domenii critice precum piața energiei electrice, poluarea industrială, comerțul, controlul substanțelor psihoactive, combaterea spălării banilor și combaterea traficului de persoane. După expirarea termenelor limită pentru transpunerea directivelor, România are la dispoziție o perioadă de două luni pentru a remedia deficiențele semnalate de Comisie.
Una dintre procedurile deschise vizează organizarea pieței de energie electrică, axându-se pe libertatea de alegere a furnizorului și dreptul la partajarea energiei. Noua directivă și noul regulament actualizează normele privind piața gazelor naturale, incluzând un cadru de reglementare pentru infrastructura dedicată hidrogenului. Aceste măsuri urmăresc facilitarea utilizării gazelor din surse regenerabile și asigurarea securității aprovizionării. Statele membre aveau obligația de a notifica transpunerea acestor norme până la data de 5 august 2026.
Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere și pentru nerespectarea Directivei 2024/1640 privind combaterea spălării banilor. Această normă vizează accesul autorităților și al entităților obligate la registrele beneficiarilor reali, consolidând cadrul preventiv împotriva finanțării terorismului. Totodată, România este vizată de proceduri legate de Directiva 2024/1712 privind combaterea traficului de persoane. Revizuirea acestui act introduce instrumente mai puternice pentru investigarea exploatării online și impune desemnarea unor coordonatori naționali pentru combaterea acestui fenomen.
Alte proceduri vizează Directiva delegate (UE) 2025/2062, care adaugă substanțe precum 2-MMC, NEP și 4-BMC la definiția UE de drog. Această modificare urmărește armonizarea controalelor naționale și consolidarea cooperării judiciare în cazul traficului ilicit de substanțe psihoactive. În același timp, Comisia reclamă lipsa implementării Directivei (UE) 2024/1799 privind dreptul la reparare. Această normă obligă producătorii să ofere servicii de reparații pentru produse precum smartphone-urile sau frigiderele la prețuri rezonabile, eveniment care ar ajuta la reducerea deșeurilor.
În urma acestor notificări, România și alte state europene intră într-un proces care poate culmina cu acționarea statului în judecată la Curtea Europeană de Justiție. Etapa intermediară prevede emiterea de avize motivate de către Comisia Europeană. Pe lângă problemele legate de energia electrică și combaterea criminalității, România a fost notificată și privind netranspunerea normelor privind combaterea poluării provenite de la instalațiile industriale, fiind vizată alături de alte state membre.
Aceste acțiuni de infringement fac parte dintr-un context în care Comisia Europeană solicită repetat României transpunerea normelor specifice privind piața hidrogenului și a gazelor decarbonizate. În prezent, România se confruntă cu multiple notificări de la Bruxelles, Bruxelles reclamând întârzieri sistematice în aplicarea legislației europene. Această situație pune sub semnul întrebării capacitatea instituțiilor naționale de a integra prompt deciziile comunitare în cadrul juridic local.