Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit joi că Ungaria a încălcat legislația comunitară prin aplicarea unui mecanism care facilita eliberarea anticipată a traficanților de persoane. Instanța cu sediul la Luxemburg a admis acțiunea depusă de Comisia Europeană împotriva Budapestei, confirmând că reglementările ungare nu asigurau sancțiuni eficiente și proporționale. Această decizie vine după ce autoritățile de la Budapesta au implementat o procedură care transforma automat pedepsele cu închisoarea în forme de detenție specială pentru reintegrare.
Procedura controversată a fost introdusă prin intermediul unei hotărâri de guvern adoptate în anul 2023 și se aplica persoanelor condamnate pentru trafic de persoane sau tentativă de trafic de persoane. În practică, acest sistem ducea la eliberarea și expulzarea imediată a condamnaților din țară. Conform datelor, persoanele beneficiare erau obligate să părăsească Ungaria în termen de 72 de ore, având interdicția de a reveni în țară pe durata pedepsei aplicate.
Deși hotărârea de guvern a fost abrogată la data de 19 august 2025, impactul acestui mecanism asupra sistemului penal a fost semnificativ. Sursa indică faptul că, până în momentul abrogării, un total de 2.525 de persoane condamnate pentru astfel de infracțiuni grave au beneficiat deja de eliberare. Comisia Europeană a susținut în proces că acest sistem risca să favorizeze impunitatea și să afecteze direct eficiența politicilor europene privind controlul frontierelor și migrația.
Judecătorii europeni au argumentat că măsura nu poate fi considerată o pedeapsă eficientă, deoarece condamnații nu executau efectiv pedepsele cu închisoarea prevăzute. În loc de izolarea în penitenciare, aceștia erau eliberați și expulzați, primind doar o interdicție temporară de reîntrevedere cu teritoriul național. Curtea a subliniat că un astfel de sistem nu are un efect de descurajare suficient, deoarece infractorii se pot aștepta ca sancțiunea să se limiteze doar la expulzare.
Instanța a apreciat, de asemenea, că eliberarea automată este disproporționată, deoarece nu se făcea o evaluare individuală a gravității infracțiunii sau a caracteristicilor fiecărei persoane condamnate. CJUE a concluzionat că Ungaria nu și-a respectat obligațiile de drept UE, inclusiv în cazul unor infracțiuni grave care impun, conform legislației europene, pedepse cu închisoarea de cel puțin opt ani. Acest lucru demonstrează o lipsă de conformitate cu standardele de justiție penală.
Decizia CJUE se încadrează într-un context mai larg de monitorizare a respectării statului de drept în cadrul Uniunii Europene. Comisia Europeană utilizează frecvent mecanismele de procedură în fața Curții de Justiție pentru a asigura aplicarea uniformă a normelor comunitare de către toate statele membre. Această acțiune juridică vizează corectarea unor discrepanțe legislative care pot afecta securitatea colectivă și integritatea frontierelor externe ale Uniunii Europene.