Comisia Europeană pregătește o serie de schimbări fundamentale în funcționarea Uniunii Europene, vizând eliminarea dreptului de veto național în deciziile de politică externă, apărare și extindere. Documentele interne văzute de Rapporteur indică faptul că aceste reforme ar putea fi adoptate fără modificarea tratatelor actuale, fiind prezentate ca măsuri necesare pentru a permite funcționarea blocului în contextul noilor aderări. Procesul de reformă este strâns legat de negocierile de aderare ale unor state precum Muntenegru și Albania.
În ceea ce privește procesul decizional, Bruxellesul propune înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată în domenii precum securitatea, apărarea, taxele și drepturile omului. Un prag potențial ar fi cel de 15 state care să reprezinte două treimi din populația UE. Pentru a atenua rezistența statelor mici, proiectul prevede o „frână de urgență” ce ar putea fi activată de un guvern dacă interesele naționale vitale sunt amenințate. Se studiază și variante pentru a evita formarea unui pol estic de blocaj.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că renunțarea la unanimitate este o modalitate importantă de a evita blocajele sistematice observate în trecut. Aceasta a subliniat necesitatea de a folosi impulsul actual pentru a avansa pe această cale, în urma rezultatelor electorale din Ungaria. Pe 30 septembrie, Ursula von der Leyen va prezenta oficial reformele propuse pentru a pregăti Uniunea pentru extindere. Schimbarea ar include și revenirea la regula prin care doar două treimi din state trimit comisari.
O altă schimbare majoră vizează noile state membre, care ar putea fi supuse unei „perioade de probă” de zece ani. În acest interval, Uniunea ar putea retrage dreptul de vot sau ar putea îngheța fondurile în cazul în care standardele democratice și judiciare sunt compromise. Noii membri vor fi obliga să semneze un angajament temporar de a nu bloca deciziile convenite și vor fi supuși unei garanții financiare cu aplicare limitată în timp. De asemenea, aderarea la Parchetul European va deveni obligatorie.
Integrarea unor state mari precum Ucraina reprezintă un test crucial pentru aceste noi reguli, având în vedere numărul semnificativ de voturi pe care le-ar putea deține. În prezent, Uniunea Europeană operează ca un bloc economic cu o piață unică, însă lipsesc o piață unică de capital și o uniune bancară completă. Pierderile cauzate de barierele interne, precum diferențele de TVA sau regulile fiscale, sunt estimate de Mario Draghi la tarife de 45% pentru bunuri și 110% pentru servicii.
Evoluția acestor mecanisme de control reflectă tranziția de la vechile sisteme de monitorizare, precum Mecanismul de Cooperare și Verificare aplicat României și Bulgariei în 2007, către mecanismul de condiționalitate privind statul de drept adoptat în 2020. Spre deosebire de sistemul anterior, noile propuneri vizează direct restricționarea dreptului de vot și a accesului la fonduri europene pentru a asigura respectarea standardelor democratice în cadrul procesului de extindere.