Centrul de cercetare Bruegel a solicitat implementarea unor evaluări independente și a unor obiective măsurabile pentru cheltuielile de apărare prevăzute în bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Autorii analizei subliniază necesitatea unor mecanisme de control mai riguroase, în contextul în care Comisia Europeană va beneficia de o libertate sporită în distribuirea fondurilor. Această flexibilitate ar permite redistribuirea resurselor între priorități pe parcursul implementării, însă necesită obiective clare pentru a asigura responsabilitatea instituției.
Propunerea legislativă pentru Fondul european pentru competitivitate include o alocare indicativă de 125,2 miliarde de euro, în prețuri curente, pentru domenii precum reziliența, securitatea, industria de apărare și spațiu. Suma este menționată ca fiind indicativă și acoperă atât componente militare, cât și civile, fără o repartizare detaliată între aceste categorii. Cercetătorii Javier Ospital și Guntram B. Wolff au identificat două cazuri în care indicatorii de rezultat propuși de Comisie sunt insuficienți pentru a demonstra impactul real al sprijinului public.
Analiza indică faptul că, dintre cei cinci indicatori de rezultat propuși pentru sectorul apărării, doi se concentrează doar pe valoarea achizițiilor comune și pe valoarea echipamentelor cumpărate pentru mobilitatea militară. Aceste măsurători descriu doar ceea ce finanțează programul, dar nu pot stabili dacă investițiile produc efectele scontate. Bruegel solicită clarificarea priorităților, a sumelor exacte alocate și a modului de selectare a întreprinderilor, pentru a putea evalua contribuția reală a banilor publici la creșterea capacității de producție.
În ceea ce privește achizițiile comune, propunerea permite desemnarea unui agent care să organizeze procedurile și să încheie contractele în numele statelor participante. Sprijinul oferit de UE ar putea ajunge la 25% din valoarea estimată a achiziției, însă analiza avertizează că acest plafon nu clarifică natura cheltuielilor finanțabile. Este necesară verificarea economiilor de scară urmărite prin cumpărarea în comun, pentru a demonstra că reducerea fragmentării produce într-adevăr o scădere a costului pe unitate.
Consiliul propune un rol mai puternic al statelor membre în gestionarea fondului și în stabilirea priorităților de finanțare. Totuși, sumele finale vor depinde de acordul final asupra bugetului multianual, iar poziția actuală a Consiliului exclude încă anumite aspecte financiare. Autorii recomandă ca regulile de evaluare să fie consolidate înainte de încheierea negocierilor, deoarece eficiența viitoarelor cheltuieli nu poate fi apreciată exact înainte de stabilirea oficială a alocărilor și a țintelor specifice.
Problematica monitorizării cheltuielilor militare are un precedent în auditurile europene. Curtea de Conturi Europeană a publicat un audit referitor la mobilitatea militară, acoperind perioada septembrie 2021–aprilie 2024, prin care a constatat că lipsa indicatorilor și a unor ținte cu termene precise împiedică o evaluare generală exactă a progreselor realizate. Această observație privind programul anterior subliniază dificultatea de a măsura performanța în cadrul marilor programe de apărare ale Uniunii Europene.