Bernard Guetta, actual europarlamentar și fratele vitreg al celebrului DJ David Guetta, a dezvăluit detalii despre perioada în care a fost declarat jurnalist indezirabil de către Securitate. În anul 1980, pe când lucra pentru Le Monde, Guetta a fost inclus pe o listă a jurnaliștilor străini monitorizați de regimul lui Nicolae Ceaușescu. Această informație a fost făcută publică recent de către CNSAS, instituția care gestionează arhivele serviciilor de informații din perioada comunistă.
Monitorizarea jurnaliștilor străini în România comunistă era o practică organizată, menită să controleze narativul internațional. Autoritățile impuneau programe stricte, limitau interacțiunile cu localnicii și utilizau tehnici operative pentru interceptarea convorbirilor. Securitatea folosea filaje constante, înregistrați în telefoane, camere de hotel sau chiar în automobilele închiriate prin intermediul ONT. Deși regimul dorea să evite scandalurile diplomatice cu instituții precum Le Monde, jurnaliștii care scriau despre realitatea din țară erau marcați ca fiind ostili.
Bernard Guetta a relatat că a fost inclus pe lista celor indezirabili pentru că a scris numeroase articole despre regimul opresiv și despre disidenți precum Paul Goma. Acesta din urmă a fost un opozant cunoscut care a intrat în conflict cu autoritățile și a plecat definitiv din țară în 1977. Guetta a menționat că, deși a fost urmărit, nu a avut probleme atât de grave precum prietenul său Bernard Poulet, care a fost bătut brutal de Securitate în timp ce încerca să întâlnească un opozant într-un cartier periferic.
O amintire marcată de opresiune a fost prima sa vizită în România, realizată în martie 1977, imediat după cutremurul din 4 martie. Guetta a descris o atmosferă de teamă permanentă, comparând experiența de a pleca din București cu ieșirea dintr-o închisoare. El a povestit despre momentul în care a vizitat o personalitate culturală, care a devenit livid și i-a implorat să plece imediat din cauza fricii de Securitate. „Am mers pe stradă și am plâns, pentru că era ceva atât de îngrozitor, frica acelui om”, a declarat el.
Pe lângă monitorizarea strictă, regimul utiliza propaganda pentru a prezenta condiții de viață ideale, în timp ce presa și cultura erau sub cenzură totală. Guetta a observat că, spre deosebire de Polonia, unde existau mișcări de revoltă precum Solidaritatea, în România populația era marcată de o resemnare și o pasivitate profundă. El a subliniat că, deși în Cehoslovacia atmosfera era apăsătoare, în România frica de represaliile Securității era un element care definea existența cotidiană a cetățenilor.
În perioada comunistă, Securitatea exercita un control total asupra societății prin monitorizarea constantă a tuturor activităților și prin eliminarea oricărei voci critice. Această structură de supraveghere a fost documentată prin arhivele CNSAS, care oferă astăzi dovezi despre modul în care regimul lui Ceaușescu încerca să izoleze România de realitățile democratice ale Europei de Vest și să suprime disidența internă prin intimidare și represalii directe.