Ursula von der Leyen a avertizat asupra declinului resurselor hidrice, menționând că fluvii precum Dunărea, Rinul și Garonne dispar sub ochii noștri. Discursul a evidențiat efectele severe ale verii extreme din Europa, când 660.000 de hectare au ars în acest sezon. Această situație a dus la pierderi agricole semnificative, care au ajuns la aproximativ 12 milioane de tone, afectând direct stabilitatea lanțurilor de aprovizionare și securitatea alimentară a continentului.
Situația Dunărei este critică, având implicații directe pentru România. Datele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor arătau, la data de 15 septembrie, un debit de doar 1.250 de metri cubi pe secundă la Baziaș. Deși INHGA estima o creștere până la 1.550 de metri cubi pe secundă, nivelul rămâne mult sub media multianuală de 3.800 de metri cubi pe secundă pentru luna septembrie, afectând navigația și producția de energie.
Problema debitului scăzut este extinsă pe o scară europeană, afectând aproape întreaga lungime a Dunărei în august. Scăderea nivelurilor de apă a generat dificultăți majore nu doar pentru transportul pe apă, ci și pentru irigații și alimentarea cu apă în mai multe regiții. În acest context, Ursula von der Leyen a anunțat lansarea unei noi „European Water initiative”, care vizează și combaterea pierderilor masive de apă din infrastructura europeană.
Comisia Europeană se concentrează pe îmbunătățirea gestionării riscurilor și pe acoperirea deficitului de asigurare pentru persoanele expuse fenomenelor climatice extreme. O problemă majoră identificată este pierderea a aproape unu din patru litri de apă din conductele europene din cauza scurgerilor. De asemenea, se pune accent pe necesitatea culturilor și a animalelor de a avea acces la apă pentru a evita pierderile cauzate de perioadele lungi de secetă.
Adaptarea la schimbările climatice include și identificarea a 100 de zone europene cele mai vulnerabile. Autoritățile europene vor evalua riscurile și vor implementa soluții precum culturile rezistente la secetă sau sisteme de răcire eficiente energetic. În plus, va fi creat un Plan european pentru valurile de căldură, care să includă sisteme de avertizare, pregătire medicală și măsuri de protecție pentru orașe și persoane vulnerabile.
Aceste măsuri de reziliență vin într-un moment în care Europa își redefinește poziția strategică. În cadrul discursurilor recente privind starea Uniunii Europene, s-a pus accent pe nevoia unei Europe capabile să se apere și pe propunerea unui mecanism de urgență. Aceste inițiative vizează consolidarea capacităților de gestionare a crizelor, fie că este vorba de resurse naturale sau de securitatea colectivă a statelor membre.