Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene (CRPE) avertizează că investițiile în mediul rural ar putea fi marginalizate în perioada 2028-2034. Organizațiile subliniază că dezvoltarea agroalimentară, infrastructura și serviciile pentru comunitățile rurale riscă să piardă finanțări importante. Această situație apare din cauza competiției cu alte priorități naționale, precum securitatea, apărarea sau dezvoltarea urbană, în cadrul noii arhitecturi bugetare europene propuse pentru perioada următoare.
Pragul minim de 10% propus de Comisia Europeană pentru dezvoltarea zonelor rurale este considerat insuficient de către cele două entități. Acest procent se aplică alocărilor din planurile naționale și regionale de parteneriat, după ce sunt excluse sumele dedicate Politicii Agricole Comune (PAC), pescuitului și Fondului Social pentru Climă. Civitas și CRPE solicită garanții financiare mult mai solide, deoarece acest prag nu asigură resursele necesare pentru a acoperi nevoile reale ale României.
Alexandra Popa, director executiv al CRPE, a declarat că dezvoltarea rurală va concura pentru aceleași resurse cu alte domenii de prioritate. Fără alocări clare și predictibile, investițiile în procesare, infrastructură sau cooperative agricole vor fi împinse pe plan secund. Organizația susține majorarea pragului de finanțare și stabilirea unei alocări minime pentru programul LEADER, care sprijină dezvoltarea locală prin Grupurile de Acțiune Locală (GAL).
Există și temeri legate de accesul cooperativelor agricole la fonduri în noul cadru financiar. Marton Balogh, director regional Civitas, a menționat că pentru micii fermieri asocierea este o modalitate esențială de a accesa piețele și de a investi în afaceri. Dacă regulile vor favoriza doar structurile deja consolidate, fermierii români vor fi dezavantajați, având nevoie de instrumente adaptate realității cooperativelor din țară.
În România, conform datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din iunie 2026, există doar 229 de grupuri și organizații de producători active. Majoritatea acestora sunt organizate sub forma unor cooperative agricole. Reforma PAC ar putea crea oportunități, însă riscul rămâne ca anumite forme asociative să întâmpine dificultăți de eligibilitate, în funcție de definițiile și condițiile care vor fi adoptate în procesul de negociere.
Noua arhitectură bugetară propusă pentru perioada 2028-2034 marchează o schimbare majoră față de sistemul actual al PAC, organizat în doi piloni. În noul model, agricultura, coeziunea și alte priorități vor fi finanțate prin planuri naționale și regionale de parteneriat integrate. Această tranziție necesită decizii strategice pentru a proteja investițiile în zonele rurale, care reprezintă peste 87% din suprafața României.