Europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu a lansat un avertisment privind riscul ca România să primească sume mai mici de la Uniunea Europeană în următorii șapte ani. Această situație este cauzată de noua propunere pentru bugetul european 2028-2034, prezentată de Președinția irlandeză a Consiliului UE. Bugetul propus, de 1.622 de miliarde de euro la prețurile din 2025, este cu 141 de miliarde de euro mai mic decât propunerea inițială a Comisiei Europene, reprezentând o reducere de 8%.
Pentru România, miza este considerată uriașă, având în vedere că 6 din 10 investiții publice realizate de la integrare până în prezent au fost finanțate prin fonduri europene. Victor Negrescu subliniază că aceste resurse sunt vitale pentru drumuri, școli, spitale, agricultură și dezvoltarea satelor. Reducerea bugetului pune în pericol sprijinirea firmelor românești și crearea de locuri de muncă, într-un context în care statele membre se confruntă cu prețuri ridicate și venituri insuficiente.
Sectorul agricol este unul dintre cele mai afectate prin scăderea pragului minim pentru sprijinul mediu pe hectar de la 130 la 90 de euro. Această modificare propusă poate accentua diferențele dintre subvențiile acordate fermierilor din diversele state membre europene. Victor Negrescu susține că fermierii români trebuie să beneficieze de condiții echitabile pe piața europeană și solicită un buget distinct și protejat pentru dezvoltarea rurală, nu doar un prag într-un fond comun.
În domeniul educației, programul Erasmus+ ar putea pierde 1,66 miliarde de euro față de propunerea Comisiei și peste 8 miliarde față de nivelul cerut de Parlamentul European. De asemenea, finanțarea pentru sănătate, biotehnologie și agricultură este redusă cu aproape 3 miliarde de euro. Victor Negrescu avertizează că lipsa unei alocări distincte pentru programe precum EU4Health și neasumarea garanției de 20 de miliarde de euro pentru sănătate afectează accesul la tratamente și personal medical.
Digitalizarea și inteligența artificială ar putea suferi o scădere a finanțării de peste 7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o reducere de 13% față de propunerea Comisiei. Fondurile pentru protecția civilă și urgențele sanitare scad cu aproximativ 35%, în timp ce cele pentru solidaritate în caz de dezastre scad cu aproximativ 55%. Eurodeputatul menționează că România are nevoie de mai multe resurse pentru cercetare și infrastructură digitală, în contextul sumelor infime alocate din bugetul național.
Negocierile pentru bugetul pe termen lung al Uniunii Europene sunt procese politice complexe care determină direcția dezvoltării economice a statelor membre pentru deceniul următor. Deciziile luate în această etapă vor influența capacitatea de finanțare a proiectelor de infrastructură și a programelor sociale până în anul 2034. România trebuie să aibă o voce puternică la masa negocierilor pentru a proteja interesele naționale și pentru a asigura convergența deplină a subvențiilor europene.