Europarlamentarul Victor Negrescu a avertizat, duminică, că România se confruntă cu riscul de a primi sume mai mici de la Uniunea Europeană în perioada 2028-2034. Această situație apare în urma propunerii președinției irlandeze a Consiliului UE de a reduce bugetul european cu 141 de miliarde de euro. Noua variantă presupune un buget de 1.622 de miliarde de euro, la prețurile din 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 8% față de propunerea inițială a Comisiei Europene.
Sectorul agricol este unul dintre domeniile care ar putea suferi din cauza noilor decizii bugetare europene. Victor Negrescu a subliniat că pragul minim propus pentru sprijinul mediu pe hectar ar putea scădea de la 130 la 90 de euro, față de planul Comisiei Europene. Această modificare ar putea accentua diferențele dintre subvențiile acordate fermierilor din statele membre. Eurodeputatul solicită un buget distinct și protejat pentru dezvoltarea rurală, pentru a asigura condiții de concurență echitabile pe piața europeană.
În domeniul educației și al sănătății, cifrele indicate de europarlamentar arată o scădere semnificativă a resurselor disponibile. Programul Erasmus+ ar putea pierde 1,66 miliarde de euro față de propunerea Comisiei și peste 8 miliarde față de nivelul cerut de Parlamentul European. Totodată, finanțarea comună pentru sănătate, biotehnologie și agricultură este redusă cu aproape 3 miliarde de euro. Victor Negrescu menționează că România are nevoie de finanțări clare pentru spitale, prevenție și acces la tratamente, fără a avea o alocare protejată pentru EU4Health.
Digitalizarea și protecția civilă sunt, de asemenea, sub presiune din cauza reducerilor propuse la nivelul bugetului european. Finanțarea pentru digitalizare și inteligență artificială scade cu peste 7 miliarde de euro, o diminuare de 13% față de propunerea Comisiei Europene. În plus, fondurile destinate protecției civile și urgențelor sanitare scad cu aproximativ 35%, în timp ce cele pentru solidaritate în caz de dezastre ar putea fi reduse cu circa 55%. Aceste scăderi afectează capacitatea de răspuns la incidente majore precum inundațiile sau incendiile.
Victor Negrescu a avertizat că mecanismul de protecție de 80% nu garantează menținerea integrală a alocărilor actuale pentru statele membre. Din acest motiv, România ar putea primi mai puține fonduri, având în vedere că 6 din 10 investiții publice din țară au fost realizate cu bani europeni de la integrare până în prezent. Europarlamentarul a semnalat și lipsa unor alocări dedicate pentru hubul de securitate la Marea Neagră sau pentru locuințe accesibile, precum și dificultăți privind coeficientul financiar pentru regiunile de frontieră cu Ucraina.
Procesul de stabilire a bugetului pe termen lung este unul critic pentru viitorul dezvoltării europene. Liderii europeni urmează să analizeze noua propunere de buget în cadrul reuniunii Consiliului European din 15-16 octombrie, la Bruxelles. Obiectivul final este de a ajunge la un acord politic până la sfârșitul anului curent. Victor Negrescu a subliniat că România are nevoie de un guvern cu puteri depline și o majoritate parlamentară stabilă pentru a apăra interesele naționale în aceste negocieri.