Curtea de Conturi Europeană (ECA) a emis un avertisment privind nivelul ridicat al erorii în cheltuielile Uniunii Europene pentru anul 2025. Conform raportului anual publicat joi, rata erorilor a crescut până la 3,8%, de la 3,6% înregistrat în 2024. Auditorii subliniază că aceste deficiențe în controalele privind utilizarea fondurilor pot submina încrederea cetățenilor în capacitatea proiectelor de a produce rezultatele scontate.
Analiza detaliată a cheltuielilor arată că neregularitățile sunt generalizate, fapt ce a dus la emiterea, pentru al șaptelea an consecutiv, a unei opinii contrarii. Cele mai mari probleme au fost identificate în cadrul fondurilor de coeziune, care vizează dezvoltarea regională și ocuparea forței de muncă, unde rata de eroare a urcat de la 5,7% în 2024 la 6,6% în 2025. De asemenea, sectorul agriculturii și al mediului a înregistrat o creștere a erorii de la 2,6% la 3,9%.
Problemele frecvente semnalate de auditori vizează finanțarea unor proiecte sau costuri care nu sunt eligibile, precum și nerespectarea normelor privind achizițiile publice. Raportul menționează că nici cele 45,4 miliarde de euro cheltuite prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) nu au fost lipsite de nereguli. Această situație pune sub semnul întrebării noul model bugetar propus pentru perioada 2028-2034, deoarece acesta ar putea reproduce deficiențele mecanismului MRR.
Tony Murphy, președintele ECA, a declarat că bugetele ambițioase necesită garanții la fel de ambițioase. El a subliniat necesitatea de a învăța din experiență și de a remedia deficiențele pentru ca fondurile să producă rezultate pentru cetățeni, mai ales dacă finanțarea nu mai este legată de costurile suportate. Auditorii recomandă prudență, avertizând că fără noi surse de venit, UE ar putea alege între contribuții naționale mai mari sau obiective reduse.
O preocupare majoră vizează creșterea datoriei UE, care ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de euro până în 2027, în principal prin NGEU. În perioada 2028-2034, costurile cu dobânzile aferente sprijinului nerambursabil acordat prin acest mecanism ar putea atinge 93 de miliarde de euro. Această povară financiară ar putea exercita o presiune constantă asupra bugetelor viitoare și asupra opțiunilor de politică ale instituțiilor europene.
În cadrul procesului de audit, Curtea de Conturi Europeană utilizează un prag de semnificație de 2% pentru a evalua erorile. Orice cheltuială care depășește acest prag este considerată afectată de nereguli semnificative. O opinie de tip „contrară” este emisă atunci când problemele sunt de natură generalizată, spre deosebire de opinia „cu rezerve”, care indică existența unor probleme, dar care nu sunt distribuite la nivelul întregului sistem.