Comisia Europeană propune o reformă a bugetului multianual pentru perioada 2028–2034, vizând creșterea flexibilității statelor membre în fața crizelor economice sau a conflictelor. Totuși, această schimbare de abordare ar putea compromite capacitatea instituțiilor europene de a monitoriza corect utilizarea resurselor financiare. Președintele Curții de Conturi Europene, Tony Murphy, a semnalat riscuri majore privind transparența și controlul cheltuielilor în cadrul acestui nou sistem de finanțare.
Reforma propusă de Bruxelles presupune centralizarea mai multor categorii de finanțare într-un mecanism comun, numit Planurile de Parteneriat Național și Regional. Acest mecanism ar gestiona aproximativ 865 de miliarde de euro, reprezentând aproape jumătate din bugetul total de aproximativ două trilioane de euro. În loc de reguli specifice pentru agricultura sau dezvoltarea regională, banii vor fi administrați prin planuri integrate, oferind statelor o libertate sporită în stabilirea priorităților de investiții.
Tony Murphy critică faptul că noul sistem ar putea transfera responsabilitatea verificării cheltuielilor către autoritățile naționale, ceea ce ar putea crea un sistem de autocontrol. „Practic, îi spui statului membru: iată o mulțime de bani, iar tu asigură-te că totul este în regulă”, a declarat președintele instituției. Această delegare de atribuții este îngrijorătoare, deoarece autoritățile de audit din fiecare stat au proceduri și metode de control diferite, ceea ce complică monitorizarea centralizată.
Pentru România, această schimbare este de o importanță majoră, deoarece noul mecanism va include finanțările pentru agricultură și politică de coeziune. Acestea sunt surse esențiale pentru infrastructură și dezvoltare rurală, dar reunirea unor programe diverse într-un singur pachet va îngreuna verificările. Wolfgang Stolz, șeful de cabinet al președintelui Curții de Conturi Europene, a menționat că activitatea autorităților de audit naționale nu este întotdeauna pe deplin fiabilă.
Riscurile sunt evidențiate de erorile identificate în operațiunile actuale, care au afectat cheltuieli estimate la aproximativ cinci miliarde de euro. Aceste nereguli includ cheltuieli care nu respectă normele de eligibilitate sau procedurile de achiziție. Tony Murphy a subliniat că noul model, inspirat din Mecanismul de Redresare și Reziliență, reduce transparența asupra beneficiarilor finali, deoarece obligațiile de publicare a datelor sunt mai limitate decât în programele tradiționale.
Gestionarea fondurilor europene a fost marcată în trecut de incidente de utilizare necorespunzătoare, precum în Grecia sau Slovacia. În cadrul sistemului actual, auditorii europeni pot verifica direct entitățile, inclusiv fermele, însă noul model de finanțare bazat pe jaloane ar putea limita această capacitate de inspecție directă. Comisia Europeană susține însă că va păstra mecanisme de control și va putea interveni pentru a corecta deficiențele identificate la nivel național.