Europarlamentarul Victor Negrescu a avertizat că România se confruntă cu un risc major de a primi fonduri europene mai mici în perioada 2028-2034. Această situație este cauzată de noile propuneri de reducere a bugetului Uniunii Europene, prezentate de Președinția irlandeză a Consiliului UE. Miza este considerată uriașă pentru țara noastră, având în vedere că 6 din 10 investiții publice realizate de România de la integrare până în prezent au fost finanțate prin bani europeni.
Propunerea de buget pentru perioada următoare este de 1.622 de miliarde de euro la prețurile din 2025, o sumă cu 141 de miliarde de euro mai mică decât cea estimată inițial de Comisia Europeană. Această scădere de 8% survine într-un context de prețuri ridicate și nevoi crescute ale statelor membre. Victor Negrescu subliniază că aceste resurse sunt vitale pentru finanțarea drumurilor, școlilor, spitalelor, agriculturii și sprijinirea firmelor românești pentru crearea de locuri de muncă.
Sectorul agricol este unul dintre cele mai afectate prin propunerea de scădere a pragului minim pentru sprijinul mediu de la 130 la 90 de euro pe hectar. Această modificare ar putea accentua diferențele dintre subvențiile acordate fermierilor din statele membre, afectând competitivitatea acestora pe piața europeană. Eurodeputatul solicită susținerea unei convergențe depline a subvențiilor și crearea unui buget distinct și protejat pentru dezvoltarea rurală, în loc de un fond comun.
În domeniul educației, programul Erasmus+ ar putea pierde 1,66 miliarde de euro față de propunerea Comisiei și peste 8 miliarde de euro față de cerințele Parlamentului European. De asemenea, finanțarea pentru sănătate, biotehnologie și agricultură este redusă cu aproape 3 miliarde de euro. Victor Negrescu a menționat că lipsa unei alocări protejate pentru programe precum EU4Health pune în pericol accesul la tratamente, prevenție și personal medical necesar în România.
Digitalizarea și inteligența artificială ar putea suferi o scădere a finanțării de peste 7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o reducere de 13% față de propunerea Comisiei. Fondurile pentru protecția civilă și urgențele sanitare ar putea scădea cu 35%, în timp ce cele pentru solidaritate în caz de dezastre ar putea fi reduse cu aproximativ 55%. În acest context, europarlamentarul a subliniat necesitatea unui guvern cu puteri depline și o majoritate parlamentară stabilă pentru a negocia eficient.
Procesul de negociere a bugetului pe termen lung al Uniunii Europene este un moment critic pentru stabilitatea financiară a statelor membre. Deciziile care vor fi adoptate până la finalul anului vor determina direcția dezvoltării europene până în 2034. Această perioadă de planificare este esențială pentru asigurarea continuității proiectelor de infrastructură și pentru gestionarea riscurilor de securitate și coeziune la nivel continental.