Propunerea Comisiei Europene privind noul buget multianual pentru perioada de după 2027 ridică semne de întrebare serioase privind transparența fondurilor. Președintele Curții de Conturi Europene, Tony Murphy, a avertizat că noile structuri propuse ar putea îngreuna detectarea fraudelor și verificarea modului în care sunt cheltuite sumele de bani. Această schimbare de paradigmă ar putea reduce capacitatea instituțiilor de audit de a monitoriza destinația reală a banilor publici.
Comisia Europeană dorește ca bugetul de sute de miliarde de euro să fie mai flexibil pentru a răspunde crizelor imprevizibile. Planul prevede alocarea a aproximativ jumătate din fonduri, în jur de 1.000 de miliarde de euro pe parcursul a șapte ani, într-un fond comun. Această sumă ar putea finanța obiective diverse, precum migrația, agricultura sau dezvoltarea regională, dar riscul de utilizare necorespunzătoare crește semnificativ.
Tony Murphy a subliniat că această flexibilitate impune un fel de autocontrol, deoarece statele membre vor primi sume foarte mari fără o supraveghere directă și riguroasă. „Ne va fi mai greu să urmărim traseul banilor”, a declarat președintele Curții de Conturi Europene. El a menționat că o parte mai mare din control va depinde de mecanismele naționale, care au atribuții și metode de lucru diferite.
O schimbare majoră vizează integrarea Politicii Agricole Comune în Planurile de Parteneriat Naționale și Regionale, un fond mult mai amplu. Această fuziție a fondurilor ar putea face monitorizarea dificilă, deoarece Politica Agricole Comună este mai ușor de auditat atunci când nu este amestecată în astfel de conglomerate. Auditorii se tem că integrarea fondurilor în bugetele naționale va face ca Bruxellesul să piardă controlul asupra destinației efective.
Situația actuală este deja marcată de creșterea cheltuielilor neconforme, erorile afectând tranzacții estimate la aproximativ cinci miliarde de euro. Modelul fondului european de redresare creat după pandemia de COVID-19 este citat ca un exemplu de lipsă de transparență. În sistemul actual, auditorii pot verifica fizic beneficiarii, însă în modelul post-pandemie, UE publică anual doar lista celor mai mari 100 de beneficiari.
Discuțiile privind dimensiunea și modul de distribuție a bugetului european pentru perioada de după 2027 continuă la Bruxelles. Liderii UE se confruntă cu dispute privind alocarea resurselor într-un context marcat de pandemii, războaie și schimbări climatice. Această perioadă de tranziție presupune o reformare a bugetului multianual, însă auditorii rămân sceptici cu privire la impactul asupra integrității financiară a Uniunii.