Auditorii Curții de Conturi Europene au semnalat că autoritățile statelor membre dispuneau de suficiente date pentru a preveni sau corecta 19 dintre erorile cuantificabile identificate în exercițiul financiar 2025. Aceste erori au fost descoperite în cadrul unui eșantion privind cheltuielile pentru resurse naturale și mediu. Dacă aceste informații ar fi fost utilizate corespunzător înainte de acceptarea plăților, nivelul de eroare calculat pentru acest capitol bugetar ar fi fost cu 2,4 puncte procentuale mai mic.
Analiza realizată de auditori a vizat un eșantion de 228 de tranzacții, în cadrul cărora au fost identificate erori în 46 de cazuri, reprezentând 20% din totalul verificat. Pe baza celor 36 de erori ce au putut fi cuantificate, Curtea estimează un nivel de eroare de 3,9% pentru cheltuielile analizate, o creștere față de pragul de 2,6% înregistrat în anul 2024. Această cifră de 3,9% este o estimare bazată pe eșantion, intervalul statistic calculat de experți situându-se între 1,7% și 6,1%.
Principala cauză a erorilor identificate a fost declararea unor terenuri neeligibile, care a contribuit cu 1,1 puncte procentuale, respectiv 28%, la nivelul total de eroare estimat. Alte categorii relevante au fost lipsa documentelor justificative, care a reprezentat 20% din erori, nerespectarea angajamentelor de agromediu și climă, cu o pondere de 16%, precum și beneficiarii sau activitățile neeligibile, care au contopat cu 15%. Nerespectarea regulilor de achiziții publice a reprezentat 8% din totalul erorilor constatate.
Raportul anual privind exercițiul financiar 2025 acoperă un capitol de 59,6 miliarde EUR de plăți destinate resurselor naturale și mediului. Politica agricolă comună constituie 95,3% din aceste cheltuieli, însă perimetrul auditului include și alte programe, precum Fondul pentru o tranziție justă, politica maritimă și pentru pescuit sau programul LIFE. Deoarece aceste fonduri sunt gestionate în comun de Comisie și statele membre, agențiile de plăți naționale au rolul de a verifica legalitatea cheltuielilor înainte de declararea lor.
România este inclusă în lista celor 18 state membre care au făcut parte din eșantionul de audit, alături de țări precum Grecia, Germania sau Franța. Totuși, raportul nu atribuie României cele 19 cazuri în care erorile ar fi putut fi prevenite și nu oferă o rată națională de eroare specifică țării. Auditorii subliniază că existența unei erori de audit nu reprezintă, prin ea însăși, constatarea unei fraude sau a unei infracțiuni, ci indică faptul că o operațiune nu a respectat integral condițiile juridice.
Gestionarea fondurilor europene în România rămâne un subiect de interes pentru stabilitatea bugetară, în contextul proceselor de reformă necesare pentru integrarea în organizații internaționale. În timp ce autoritățile urmăresc îmbunătățirea colectării și gestionării acestor resurse, auditul european pune accentul pe consolidarea controalelor naționale. Obiectivul este ca sistemele de verificare să fie mai eficiente în pregătirea cadrului pentru perioada 2028–2034, asigurând utilizarea datelor existente pentru a opri plătile neconforme.