Curtea de Conturi Europeană a publicat raportul anual pentru 2025, în care semnalează modificări ale unor jaloane și ținte din cadrul Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR). Auditorii au analizat un eșantion de 32 de modificări care vizează 20 de jaloane și ținte din opt state membre. Raportul evidențiază faptul că, în 13 din aceste cazuri, cerințele au fost modificate după ce statele respective depuseseră deja cererea de plată către Comisia Europeană.
Analiza a vizat activitatea unor state precum Irlanda, Grecia, Spania, Italia, Letonia, Țările de Jos, Polonia și Slovacia. În neunsprezece cazuri, solicitarea de modificare a fost transmisă abia după depunerea cererii de plată. Auditorii avertizează că această practică poate reduce forța condiționalității prin care plățile europene sunt legate de rezultate concrete. Dacă un rezultat poate fi schimbat în timpul evaluării, riscul este ca finanțarea să nu mai determine realizarea obiectivului inițial stabilit.
Comisia Europeană respinge interpretarea auditorilor, susținând că legislația MRR permite revizuirea planurilor în circumstanțe obiective. Executivul european subliniază că nicio modificare nu este decisă unilateral de un stat, deoarece procesul implică evaluarea Comisiei și aprobarea Consiliului. De asemenea, Comisia contestă validitatea eșantionului utilizat de Curtea de Conturi, menționând că analiza nu include situațiile în care Comisia a refuzat propunerile de modificare de către statele membre.
Disputa vizează și calitatea justificărilor oferite de statele membre pentru schimbarea criteriilor. Pentru 17 dintre cele 32 de modificări analizate, auditorii consideră că circumstanțele obiective au fost descrise suficient, dar lipsesc dovezi adecvate. În alte 12 cazuri, statele nu au explicat suficient motivele sau nu au prezentat documente de susținere. Curtea a identificat totodată cinci modificări prin care faze importante de implementare au fost înlocuite cu etape pregătitoare, legând plata de un proces, nu de un rezultat material.
Un exemplu concret este cel al Irlandei, unde o țintă privind competențele digitale a fost redusă cu aproximativ 12,5%. Irlanda a solicitat reducerea numărului de absolvenți de la 12.450 la 10.900, invocând necesitatea reducerii unei sarcini administrative. Deși Comisia a acceptat cererea, auditorii susțin că documentația nu a demonstrat în mod obiectiv cum reducerea țintei rezolva problema menționată. Comisia a replicat că reforma respectivă era finanțată din resurse naționale, fără a afecta alocarea financiară din MRR.
Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) funcționează pe baza îndeplinirii unor jaloane și ținte specifice, spre deosebire de programele europene clasice bazate pe rambursarea costurilor. În cadrul MRR, statele primesc tranșe de fonduri doar după ce Comisia Europeană confirmă îndeplinirea obiectivelor aprobate de Consiliul Uniunii Europene. Acest sistem impune o legătură directă între rezultatele obținute și desemnarea fondurilor, fiind un instrument de reformă structurală pentru statele membre.