Antonio Costa a prezentat un proiect de buget revizuit pentru perioada 2028-2034, care propune o reducere semnificativă a resurselor financiare ale Uniunii Europene. Varianta prezentată de președintele Consiliului European este cu 204 miliarde de euro mai mică decât propunerea inițială a Comisiei, care era estimată la 2 trilioane de euro. Această inițiativă reprezintă o nouă încercare de a găsi un compromis între cele 27 de state membre, care au manifestat până în prezent poziții foarte divizate în privința cheltuielilor.
Noua structură a bugetului ar implica o diminuare a finanțării pentru noile planuri naționale, care absorb ajutoarele din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) și ale Politicii de Coeziune. De asemenea, Fondul European de Competitivitate ar putea fi afectat de această ajustare. Costa a declarat că această propunere poate aduce statele membre mai aproape de un acord, însă discuțiile vor avea loc abia joi și vineri, în cadrul unui summit european organizat la Bruxelles.
Pentru a compensa reducerile, proiectul include introducerea unei noi taxe asupra marilor companii digitale, estimată la 3% din veniturile lor anuale din serviciile online. Antonio Costa intenționează, de asemenea, să studieze posibilitatea impozitării criptoactivelor și propune finanțarea prin licitații de frecvențe de telecomunicații. Aceste măsuri sunt menite să crească veniturile fiscale alocate UE, evitând în același timp reduceri drastice care ar putea slăbi capacitatea de intervenție a instituției europene.
Reacțiile la această propunere au fost critice din mai multe părți. Președinția franceză a calificat proiectul drept „profund dezamăgitor”, susținând că nu răspunde nevoilor, în special în ceea ce privește Politica Agricolă Comună și sprijinul pentru fermieri. În același timp, Suedia, reprezentând grupul „cei patru frugali”, a declarat că reducerile nu sunt suficiente. Eurodeputatul român Siegfried Mureșan a criticat dur propunerea, numind-o „inacceptabilă” și subliniind necesitatea de resurse pentru provocările Europei.
Statele din grupul „cei patru frugali”, unde Germania și Olanda ocupă poziții de conducere, doresc reduceri mult mai mari pentru a evita creșterea contribuției lor financiare. În contrast, Parlamentul European se opune oricărei scăderi a bugetului și a propus anterior impozitarea giganților tehnologici, a tranzacțiilor cu criptomonede și a jocurilor de noroc. Această abordare a Parlamentului ar putea genera venituri estimate între 28 și 32 de miliarde de euro pe an pentru bugetul multianual.
Negocierile privind bugetul multianual al Uniunii Europene sunt esențiale pentru stabilitatea financiară a blocului european pe termen lung. Discuțiile actuale se concentrează pe echilibrul dintre necesitatea de a finanța politicile de coeziune și agricultură și presiunea statelor membre de a reduce contribuțiile directe. Această perioadă de reformare a bugetului urmează să determine capacitatea de investiții a UE pentru perioada următoare de șapte ani.