O analiză realizată de ECFIN indică faptul că statele membre ale Uniunii Europene ar putea economisi, în medie, aproximativ 3% din PIB. Această economie ar fi posibilă printr-o utilizare mai eficientă a banilor publici, fără a reduce nivelul serviciilor oferite cetățenilor. Estimarea vizează un potențial de îmbunătățire pe termen mediu și lung, nevenind vorba despre reduceri de cheltuieli care să poată fi aplicate imediat sau despre economii deja realizate de statele membre.
Calculul efectuat de autorii analizei compară eficiența fiecărei țări cu media europeană în fiecare categorie de cheltuieli, după ajustarea pentru factori care influențează costurile și rezultatele. Dacă un stat este deja mai eficient decât media UE într-un anumit domeniu, modelul nu îi atribuie un decalaj de recuperat. Protecția socială, sănătatea și afacerile economice sunt domeniile care oferă cel mai mare potențial agregat de economii, deoarece acestea absorb sume foarte mari din bugetele naționale.
Pentru România, raportul propune un scenariu de realocare a resurselor, mutând 6,5% din cheltuielile publice din 2023 către educație și sănătate. Mai exact, suma ar fi direcționată în proporție de 3,7% către educație și 2,8% către sănătate, menținând bugetul total constant. Această manevră ar putea susține un nivel al PIB-ului cu 8,6% mai mare pe termen lung, însă cifra nu reprezintă o rată de creștere anuală, ci depinde de implementarea reformelor.
Autorii analizei, Juliette Ducoulombier, Álvaro Medina Gutierrez și Fabrice Orlandi, avertizează că rezultatele depind de datele și ipotezele utilizate. Eficientizarea nu înseamnă automat scăderea necesarului total de bani, deoarece în locurile unde serviciile sunt insuficiente, resursele eliberate ar putea necesita reinvestire. Realocarea este un exercițiu separat, în care majorările pentru educație, sănătate, cercetare sau infrastructură provin strict din reduceri ale altor categorii de cheltuieli.
FMI recomandă integrarea timpurie a acestor analize în pregătirea bugetelor pentru a transforma concluziile în decizii concrete. Ministerele finanțelor ar trebui să conducă acest proces, cu sprijinul ministerelor de resort și al experților. Această abordare ar permite influențarea planurilor pe termen mediu prin decizii ministeriale care să transforme potențialul teoretic descris de modele în modificări efective ale modului în care sunt cheltuiți banii publici în fiecare stat.
Situația bugetară a României este marcată de presiuni ridicate, conform datelor Eurostat. În 2025, România a înregistrat un deficit de 7,8% din PIB, fiind cel mai mare din Uniunea Europeană, în timp ce media europeană a fost de 3,1%. Totodată, datoria publică a țării a fost de 58,9% din PIB la sfârșitul anului, reflectând dificultățile de coordonare a investițiilor identificate anterior în raportul de țară al Comisiei.