Negocierile privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene au intrat într-o etapă critică, pe fondul unor divergențe majore între statele membre. Disputele vizează atât dimensiunea totală a bugetului, cât și modul în care vor fi distribuite fondurile europene. Planul de negociere prezentat de președinția irlandeză a Consiliului UE, înainte de summitul liderilor europeni de pe 15–16 octombrie, propune o reducere a bugetului pentru perioada 2028–2034 cu aproximativ 0,1% din venitul național brut al UE față de propunerea inițială a Comisiei Europene.
Institutul Bruegel avertizează că această abordare poate limita capacitatea de finanțare a unor priorități strategice esențiale. Printre domeniile care ar putea fi afectate se numără cercetarea, apărarea, infrastructura transfrontalieră, politica industrială, combaterea schimbărilor climatice și acțiunea externă a Uniunii. Analiza indică faptul că planul irlandez ar putea inversa parțial reorientarea propusă de Comisia Europeană în iulie 2025, care urmărea creșterea cheltuielilor pentru competitivitate și apărare prin reducerea ponderii alocate agriculturii și politicii de coeziune.
În prezent, bugetul UE, fără fondurile pentru redresarea economică postpandemie, reprezintă aproximativ 1,1% din venitul național brut al Uniunii. Comisia Europeană a propus majorarea acestui procent la 1,26%, incluzând și costurile pentru rambursarea datoriei programului NextGenerationEU. Totuși, analiza Bruegel subliniază că nici măcar propunerea Comisiei nu ar acoperi decât aproximativ o cincime din deficitul de investiții în bunuri publice europene. Pentru a acoperi acest deficit, ar fi necesară o majorare suplimentară de 0,6% din venitul național brut față de propunerea actuală.
Conflictul este alimentat de două grupuri de țări cu interese opuse. Cele șase state „frugale”, conduse de Germania, susțin limitarea bugetului și reorientarea cheltuielilor către priorități comune. În contrast, grupul celor 17 „prieteni ai coeziunii”, care include Italia și Spania, dorește protejarea finanțării pentru agricultură și dezvoltarea regională. Deși ambele tabere susțin investițiile în bunuri publice, dezacordurile privind volumul total al resurselor și menținerea cheltuielilor tradiționale îngreunează găsirea unui compromis funcțional.
Pentru a evita blocajele, Bruegel recomandă păstrarea plafonului bugetar propus de Comisia Europeană și aplicarea unor reduceri mai consistente în sectorul cheltuielilor tradiționale. Această mișcare ar permite eliberarea de resurse pentru investiții comune. Institutul consideră că Germania și Franța trebuie să asume un rol central în conturarea unui compromis care să permită creșterea investițiilor în competitivitate și apărare. Fără o soluție care să asigure venituri substanțiale, procesul de negociere rămâne într-un punct de incertitudine majoră.
Disputa privind bugetul multianual are loc într-un context de presiune politică crescută în cadrul Uniunii Europene. Înainte de summitul de la finele lunii octombrie, lideri precum Macron au avertizat că nu va exista un acord asupra bugetului pentru perioada 2028-2034 fără asigurarea unor venituri substanțiale. Această poziție subliniază dificultatea de a echilibra cerințele de consolidare fiscală cu necesitatea de a finanța proiectele de dezvoltare pe termen lung ale blocului european.