Propunerea Comisiei Europene privind bugetul UE pentru perioada 2028-2034 ar putea acoperi doar 12% din necesarul de investiții în bunuri publice europene, conform unui studiu realizat de Bruegel. Analiza indică faptul că, dacă toate fondurile disponibile ar fi direcționate exclusiv către acest obiectiv, procentul ar putea ajunge la maximum 22%. În cazul în care raportarea se face la întregul necesar suplimentar de investiții, contribuția bugetului ar fi de doar 4%-8%.
Autorii studiului estimează că deficitul de investiții care ar trebui finanțat prin bugetul UE, fiind vorba de bunuri publice europene, se ridică la aproximativ 0,9% din venitul național brut (VNB) al UE în fiecare an. Pentru a acoperi integral acest deficit, bugetul ar trebui să fie cu aproximativ 0,6% din VNB mai mare decât nivelul propus de Comisia Europeană. Această majorare este considerată esențială pentru alinierea resurselor la nevoile reale de dezvoltare.
În ceea ce privește tranziția verde, autorii estimează că UE ar trebui să finanțeze între 17% și 25% din necesar, având în vedere rolul investițiilor europene în infrastructura de transport transfrontalieră și subvențiile industriale. Pentru sectorul digital, contribuția UE ar trebui să fie de aproximativ 12%, deoarece o mare parte din aceste investiții vizează bunuri private. În schimb, finanțarea internațională pentru climă ar necesita o contribuție a bugetului UE de 16 miliarde de euro pe an.
Nevoia de investiții în inovare este estimată la 100-150 miliarde de euro anual, conform raportului lui Mario Draghi din 2024. Această sumă este asociată cu necesitatea creșterii investițiilor în cercetare și dezvoltare până la 3% din PIB. Deși sectorul public asigură deja aproximativ 30% din totalul investițiilor în cercetare și dezvoltare din UE, diferența față de SUA și China este determinată în principal de lipsa investițiilor private în acest domeniu.
Capitolul dedicat competitivității ar reprezenta circa 30% din bugetul UE, adică 590 miliarde de euro, finanțând programe precum Horizon Europe sau Erasmus+. Deși Comisia Europeană estimează că fiecare euro oferit ca garanție ar putea mobiliza 15 euro în investiții, Bruegel avertizează că instrumentele financiare nu pot înlocui investițiile publice directe. Autorii subliniază că pentru proiectele cu beneficii sociale, granturile și investițiile publice rămân indispensabile.
Deciziile privind alocarea fondurilor depind critic de alegerile statelor membre, care ar trebui să utilizeze mai strategic Planurile naționale și regionale de parteneriat. Fără o prioritizare clară a investițiilor verzi și digitale, noua arhitectură bugetară riscă să nu fie utilizată eficient pentru obiectivele strategice. În prezent, studiul semnalează și o lipsă de date solide privind deficitul de investiții în capacitățile industriale și cercetarea din sectorul apărării.