Europarlamentara Ana Vasconcelos, reprezentantă a grupului Renew Europe, a solicitat dovezi concrete privind eficacitatea verificării vârstei pentru accesul la serviciile online. În cadrul unei dezbateri organizate de Panelul Parlamentului European pentru viitorul științei și tehnologiei, STOA, la Strasbourg, ea a subliniat necesitatea de a demonstra că aceste măsuri protejează copiii fără a încălca viața privată. Vasconcelos a avertizat că restricțiile de acces ar putea diminua atenția asupra funcțiilor care promovează utilizarea excesivă a platformelor.
Discuția a evidențiat limitele metodelor actuale de verificare a vârstei, de la simpla declarare a datelor până la tehnologii avansate. Michael Adam, șeful Unității pentru politici digitale, a explicat faptul că declararea vârstei poate fi ușor ocolită, în timp ce verificarea prin documente poate crea bariere de acces pentru anumite persoane. De asemenea, estimarea vârstei prin analiza fotografiilor a fost menționată ca o metodă care implică prelucrarea de informații biometrice sensibile și poate varia în precizie între diferite grupuri demografice.
Soluția europeană propusă urmărește confirmarea unui prag de vârstă fără a dezvălui identitatea utilizatorului către platformă. Mecanismul este conceput astfel încât aplicația să transmită doar confirmarea depășirii pragului, fără a salva numele sau data nașterii. Totuși, documentația tehnică recunoaște riscul ca un adult să ajute un minor să treacă verificarea, iar utilizarea unei rețele private virtuale poate rămâne o metodă de ocolire a restricțiilor de acces.
Propunerea Kids Act, care a fost prezentată în urma discuțiilor, include și obligații privind proiectarea serviciilor pentru protecția minorilor. Această propunere vizează crearea unor conturi autonome pentru utilizatorii de peste 15 ani și conturi limitate, administrate de părinți, pentru copiii cu vârsta de 13 și 14 ani. Textul a fost transmis către Parlamentul European și Consiliu pentru examinare, însă dezbaterea de la STOA nu a reprezentat o poziție legislativă finală.
Ana Vasconcelos a subliat importanța evaluării impactului acestor restricții asupra serviciilor cu valoare educațională, invocând experiența regiunilor izolate precum Insulele Azore. Ea a cerut ca autoritățile să demonstreze utilitatea măsurilor în loc să presupună că introducerea unui prag de vârstă rezolvă automat problemele de siguranță. În acest context, protecția trebuie integrată direct în funcționarea platformelor, deoarece supravegherea activităților online de către părinți este limitată.
În cadrul procesului legislativ european, Comisia urmărește implementarea unor instrumente de verificare a vârstei până la sfârșitul anului 2026. Această strategie include adaptarea tehnologiei la nivel național și compatibilitatea cu viitoarele portofele europene pentru identitatea digitală. Obiectivul este de a crea bariere utile împotriva accesului minorilor la conținut dăunător, deși existența unor soluții tehnice nu garanteă o implementare uniformă în toate statele membre.