Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) a avertizat că utilizarea identificării biometrice prin intermediul Inteligenței Artificiale (IA) ar putea submina eforturile de combatere a criminalității. Într-un raport recent, instituția subliniază că aplicarea acestor tehnologii poate încălca drepturile fundamentale sau poate duce la discriminarea minorităților. Această situație apare din cauza lacunelor legale existente și a lipsei de transparență în procesele de identificare, ceea ce pune în pericol eficiența măsurilor de securitate publică.
Analiza realizată de FRA se concentrează pe tehnicile de identificare facială și vocală utilizate în șapte state membre: Germania, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia și Olanda. Deși tehnologia este considerată un instrument util pentru localizarea persoanelor dispărute sau pentru combaterea criminalității, riscurile sunt semnificative. Sirpa Rautio, directoarea FRA, a declarat că siguranța publică și drepturile fundamentale nu sunt obiective divergente, subliniind că identificările inexacte pot avea consecințe grave pentru indivizi.
Lipsa unui cadru juridic clar reprezintă una dintre principalele probleme identificate în raport. David Reichel, șeful departamentului Date și Digital de la FRA, a explicat că legile din statele membre nu sunt suficient de bine conturate pentru a reglementa utilizarea inteligenței artificiale. Unele țări nu au stabilit încă cadrele normative sau autoritățile de supraveghere necesare, ceea ce duce la o aplicare inegală a protecției drepturilor fundamentale și la niveluri de securitate variate.
Sondajele efectuate de FRA relevă o îngrijorare majoră în rândul cetățenilor privind utilizarea sistemelor de identificare la distanță. Aproximativ 37% dintre respondenți se tem că datele colectate ar putea fi folosite în scopuri neautorizate, în timp ce 29% consideră că prezența acestor tehnici îi poate descuraja să participe la demonstrații. Acest fenomen este numit de FRA ca un „efect de descurajare asupra libertăților democratice”, care poate afecta participarea la întâlniri publice.
Există riscul ca algoritmii să fie concepuți defectuos, ducând la părtinire și erori de potrivire biometrică, în special pentru femei, copii, vârstnici și minorități etnice. Aceste erori pot genera verificări nejustificate ale poliției și acuzații false. FRA solicită implementarea unor garanții stricte în legislația națională, respectând Regulamentul european privind Inteligența Artificială, care interzice în general identificarea biometrică la distanță, în timp real, în locuri publice, în scopuri polițienești.
Utilizarea tehnologiilor de supraveghere biometrică se încadrează într-un context global de reglementare a inteligenței artificiale, unde autoritățile europene încearcă să echilibreze securitatea cu protecția datelor. În cadrul Uniunii Europene, reglementările limitează utilizarea acestor sisteme doar la sarcini specifice, precum prevenirea unor atacuri teroriste, răspunsul la amenințări la adresa vieții sau căutarea victimelor, interzicând în mod explicit monitorizarea participanților la adunări publice pașnice.