Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) a emis un avertisment privind riscurile asociate utilizării inteligenței artificiale pentru identificarea biometrică. Într-un raport recent, instituția subliniază că, deși aceste tehnologii pot sprijini combaterea criminalității, utilizarea lor poate încălca drepturile fundamentale sau poate deveni discriminatorie. Analiza vizează utilizarea tehnologiilor de identificare facială și vocală în diverse state membre, precum Germania, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia și Olanda.
Raportul evidențiază existența unor lacune legislative semnificative și o lipsă de transparență în modul de aplicare a acestor tehnologii. Sirpa Rautio, directoarea FRA, a avertizat că identificările inexacte sau părtinitoare pot avea consecințe grave pentru indivizi. Ea a menționat că posibilitatea de a fi identificați poate descuraja cetățenii să participe la demonstrații, să asiste la întâlniri publice sau să își exercite drepturile în public în orice alt mod.
David Reichel, șeful departamentului Date și Digital al FRA și autor al raportului, a explicat că legile din statele membre nu sunt suficient de bine conturate pentru a reglementa utilizarea inteligenței artificiale. Experții consultați consideră că unele state nu au stabilit încă toate cadrele normative și autoritățile de supraveghere necesare. Această situație duce la niveluri diferite de protecție a drepturilor fundamentale, deoarece aplicarea garanțiilor legale variază de la o țară la alta.
Sondajele realizate de FRA arată că există o îngrijorare reală în rândul cetățenilor privind reglementarea sistemelor de identificare biometrică la distanță. Datele indică faptul că 37% dintre respondenți se tem că datele colectate ar putea fi utilizate în scopuri neautorizate. În același timp, 29% dintre cei consultați au declarat că utilizarea acestor tehnologii i-ar putea descuraja să participe la demonstrații, fenomen descris de FRA ca un „effect de descurajare asupra libertăților democratice”.
Agenția solicită statelor UE să introducă garanții specifice și stricte în legislațiile naționale pentru a stabili clar condițiile în care poliția poate folosi aceste instrumente. Tehnologia nu poate fi utilizată pentru identificarea persoanelor care participă la demonstrații pașnice sau adunări publice. Utilizarea este limitată la situații specifice, precum căutarea victimelor, a persoanelor dispărute, prevenirea unei amenințări la adresa vieții sau intervenția în cazul unui atac terorist.
În cadrul Uniunii Europene, reglementarea tehnologiilor emergente este un subiect de interes major pentru protecția datelor personale. Regulamentul european privind inteligența artificială prevede, în principiu, interzicerea identificării biometrice la distanță, în timp real, în spațiile publice în scopuri polițienești. Totuși, implementarea acestor norme depinde de capacitatea statelor membre de a crea mecanisme de supraveghere și de a asigura transparența operațiunilor desfășurate de autoritățile de aplicare a legii.