Administratorii unei societăți care sunt implicați în procese de răspundere solidară pentru TVA-ul neachitat de firmă au dreptul de a contesta elementele datoriei. Conform unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene, autoritățile fiscale nu pot înlătura dreptul la apărare al acestor persoane sub pretextul că decizia fiscală emisă inițial pentru societate a devenit deja definitivă. Această clarificare juridică vine după un litigiu care a vizat posibilitatea de a pune în discuție baza de calcul a datoriei.
Conflictul juridic a luat însăntuirea în Luxemburg, unde autoritățile fiscale au stabilit obligații de TVA pentru o societate care a contestat decizia cu un retras. Ulterior, administrația fiscală a aplicat un mecanism național de răspundere solidară, solicitând administratorului să achite personal suma de TVA restantă. Instanțele naționale au respins inițial cererile de contestare, argumentând că decizia fiscală era deja definitivă și că administratorul ar fi avut posibilitatea de a o ataca anterior, în calitate de reprezentant al firmei.
CJUE a subliniat însă că interesele societății și cele ale administratorului pot fi diferite, astfel încât apărarea firmei nu poate înlocui apărarea persoanei. Atunci când autoritățile cer plata din patrimoniul personal al administratorului, acesta trebuie să poată pune în discuție valoarea și baza de calcul a TVA-ului restant. Mai mult, administratorul are dreptul de a invoca încălcări ale propriilor drepturi fundamentale care ar fi putut fi produse în cadrul procedurii fiscale aplicate societății.
Este important de precizat că această hotărâre nu șterge automat datoria existentă și nu permite redeschiderea impunerii fiscale pentru societatea în parte. Decizia impune doar ca instanțele să poată verifica efectiv elementele pe care administrația fiscală le folosește pentru a întemeia cererea de plată împotriva administratorului. Caracterul definitiv al datoriei firmei nu poate transforma responsabilitatea personală a administratorului într-o obligație pe care aceasta să o nu o mai poată contesta.
Hotărârea a fost pronunțată la data de 16 iulie 2026, în cadrul cauzei C-158/25, și a fost publicată oficial în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 5 octombrie 2026. Această decizie juridică de la nivel european vine într-un context în care reglementările fiscale și procedurile de răspundere solidară sunt monitorizate constant de instanțele de la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.
Deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene au un impact direct asupra modului în care legislațiile naționale sunt aplicate în toate statele membre, inclusiv în România. Aceste interpretări juridice obligă instanțele naționale să respecte standardele europene privind dreptul la apărare și protecția drepturilor fundamentale, asigurându-se că nicio procedură administrativă sau fiscală nu ignoră drepturile individuale ale persoanelor implicate în procese de răspundere patrimonială.