Viorica Dăncilă a oferit detalii despre decizia sa de vot în cadrul alegerilor prezidențiale din 2025, afirmând că s-a raportat la o anumită direcție politică. Fosta premier a explicat faptul că alegerea sa nu a fost motivată de o figură individuală, ci de convingerile sale legate de suveranism. Această poziție este definită de ea ca fiind o formă de apărare a intereselor naționale și de manifestare a iubirii de țară, orientând-o către partea suveranistă.
În cadrul discuțiilor, Viorica Dăncilă a abordat și schimbarea percepției publice față de persoana sa, comparând situația actuală cu perioada în care a ocupat funcția de premier. Ea a menționat că în trecut s-a creat o imagine negativă atât de puternică, încât realitatea faptelor nu mai avea nicio importanță pentru opinia publică. Fosta premier a subliniat că orice acțiune considerată benefică pentru țară era atunci trecută prin sifterul deriziunii și a fost supusă unor critici nejustificate.
Fosta premier a vorbit despre evoluția atitudinii oamenilor, menționând că mulți dintre aceștia i-au cerut iertare pentru modul în care au judecat-o în trecut. Viorica Dăncilă a observat că schimbarea de opinie este vizibilă în interacțiunea directă cu cetățenii, care par să fi înțeles mai bine abordările sale. Ea a considerat că perioada de intensă propagandă negativă a fost în urma căreia s-a produs o rectificare a percepției asupra activității sale politice.
Un punct central al declarațiilor sale a fost discursul susținut în Parlamentul European în urmă cu șapte ani, un eveniment care a generat atunci controverse. Viorica Dăncilă a precizat că, deși a fost condamnată la acea vreme, discursul respectiv a devenit ulterior studiu la Facultatea de Drept. Ea a reiterat faptul că este o persoană pro-europeană, dar susține o Uniune Europeană care să respecte tratatul de înființare și să ia decizii care să nu afecteze cetățenii.
În ceea ce privește politica europeană, Viorica Dăncilă a criticat anumite direcții de implementare, menționând Green Deal ca un exemplu de decizie care a afectat statele membre. Ea a subliniat că scopul ei este ca Uniunea Europeană să ia decizii pentru bunăstarea oamenilor, evitând erorile care pot apărea în procesul decizional. Fosta premier a amintit și de încurajarea primită de la domnul Juncker, care i-a transmis că România a început să conteze ca interlocutor.
Contextul politic din România este marcat de o fragmentare a forțelor de guvernare și de dezbateri privind stabilitatea executivului. În timp ce unii lideri, precum Răreș Bogdan, recomandă susținerea unor formate de guvern pentru stabilitate, alți actori politici, precum Alina Gorghiu, își exprimă disponibilitatea de a vota diferite formule de guvernare. Aceste dinamici de partid influențează direct modul în care deciziile politice sunt percepute de electorat și de instituțiile statului.