Traian Băsescu a oferit explicații privind numirea lui Lucian Pahonțu în funcția de șef al Serviciului de Protecție și Pază (SPP). Fostul președinte a declarat că nu a avut la cunoștință legăturile acestuia cu fosta Securitate sau participarea sa la reprimarea manifestațiilor de la baricada de la Inter, în timpul Revoluției. Băsescu a respins însă și percepția conform căreia șeful SPP ar deține secretele politicienilor, argumentând că adevăratul detentor al informațiilor este șeful Serviciului Român de Informații.
În cadrul unei intervenții la Digi 24, Traian Băsescu a precizat că nu a verificat personal dosarul lui Lucian Pahonțu în momentul numirii. Acesta a explicat faptul că a acceptat recomandarea primită de la Ministerul de Interne, deoarece Lucian Pahonțu figura în fișa de la acest minister. Fostul președinte a menționat că a dorit în acea perioadă să înlocuiască pe foștii șefi ai serviciilor care ocupaseră funcțiile în perioada lui Ion Iliescu.
Traian Băsescu a susținut că îl cunoștea pe Lucian Pahonțu din perioada în care acesta ocupase funcții în Jandarmerie. Motivul acceptării propunerii de la Ministerul de Interne a fost legat de experiența anterioară a lui Pahonțu, când jandarmii au asigurat ordinea în timpul campaniei de demolare a chișcurilor din Capitală. Băsescu a admis că a dat curs imediat recomandării de la Ministerul de Interne tocmai pentru că îl cunoștea din acele evenimente de menținere a ordinii.
Fostul președinte a insistat că nici măcar ministrul de la Inter de la acel moment nu deținea informații despre prezența lui Lucian Pahonțu la baricada de la Revoluție. Băsescu a reiterat faptul că nu a primit niciodată date care să ateste trecutul acestuia în cadrul Securității. El a argumentat că dosarul persoanei respective se afla la Ministerul de Interne, ceea ce a determinat procesul de selecție și validare a propunerii de numire.
Traian Băsescu a subliniat că strategia sa de a schimba șefii de servicii și de a cere desecretizarea arhivelor fostei Securități a avut un scop politic clar. El a declarat că a dorit să demonstreze că nu este un lider controlabil și că vrea să se știe că este șeful statului. Prin aceste măsuri, scopul său a fost de a evita orice tentativă de a cocoloși istoria statului român, impunând o transparență nouă.
Deciziile privind structura serviciilor de informații și gestionarea arhivelor de securitate au marcat tranziția instituțională a României după perioada de după Revoluție. Schimbarea conducerilor în cadrul SPP și SRI a fost parte dintr-un proces de reformă administrativă menit să elimine influențele vechilor structuri de putere. Această evoluție a fost esențială pentru stabilirea unui nou cadru de control asupra serviciilor de protecție și a secretelor de stat.