Agenția S&P Global urmează să revizuiască vineri ratingul de credit al României, care se situează în prezent pe treapta cea mai joasă a categoriei „investment grade”, având o perspectivă negativă. Decizia vine într-un moment de intensă presiune, după ce eșecul de a forma un nou guvern miercuri a amplificat incertitudinea. Impasul politic de cinci luni se suprapune cu o creștere rapidă a datoriei publice, ceea ce pune la încercare limitele sustenabilității fiscale a țării.
Prim-ministrul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut un vot de încredere în parlament, fapt ce a prelungit criza politică actuală. Această instabilitate a avut deja efecte economice vizibile, ducând leul românc la minime istorice. În ultimele două săptămâni, randamentele obligațiunilor locale pe 10 ani au crescut cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, atingând maximele înregistrate în ultimul an, în timp ce datoria internațională este sub presiune constantă.
Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, estimează că există o probabilitate de una la patru pentru o retrogradare din partea S&P. Expertul menționează că agenția de rating ar putea fi mai indulgentă față de procesul de formare a guvernului, concentrându-se pe reducerea deficitului. Totuși, o abatere de la traiectoria consolidării fiscale sau posibilitatea unor alegeri anticipate ar putea declanșa o scădere a ratingului.
Investitorii se tem că un scenariu în care AUR s-ar alia cu social-democrații de stânga ar putea să zădărnicească eforturile de reducere a deficitului. Analistii de la Capital Economics subliniază că, deși finanțele publice s-au îmbunătățit, sunt necesare progrese mult mai mari pentru a liniști piețele. De la începutul anului 2025, swapurile de credit pe cinci ani au reflectat deja o posibilitate de retrogradare cu două trepte la nivelul „BB”.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că Bucureștiul nu își poate permite să încetinească ritmul consolidării fiscale, indiferent de turbulențele politice. În același timp, viceguvernatorul Cosmin Marinescu a avertizat că viteza de acumulare a datoriei a fost de trei ori mai mare decât în perioada pre-pandemică. Costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, depășind astfel ținta de deficit pe care guvernul și-a propus să o atingă.
România se confruntă cu necesități brute de finanțare care au depășit pragul de 10% din PIB, o zonă considerată peste limitele optime pentru indicatorii de risc. În contextul actual, țara trebuie să adopte un buget pentru 2027 care să prevadă reduceri suplimentare ale deficitului, conform cerințelor agențiilor de rating. România a convenit deja cu Bruxelles-ul să își readucă deficitul sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030.