Echipa de bodyguarzi care îl proteja pe Călin Georgescu ar fi trecut printr-o restructurare semnificativă în urma arestării fostului candidat la președinție. Deși agenții de securitate au fost anunțați anterior că își vor păstra locurile de muncă, indiferent de decizia instanței, situația s-a schimbat după măsurile judiciare. Procesul de reorganizare a avut loc imediat după ce magistrații au dispus arestarea politicianului, afectând structura de protecție pe care acesta o utiliza.
Înainte de ascensiunea sa politică, Călin Georgescu era însoțit de o echipă de gărzi de corp cu pregătire militară, sub coordonarea lui Marin Burcea, fost luptător în cadrul Legiunii Străine. Pe măsură ce popularitatea sa creștea, echipa de securitate a fost extinsă, ajungând la un total de 12 oameni, toți proveniți din structuri militare. Această decizie a fost luată și pentru că Georgescu nu a solicitat protecție din partea SPP în timpul campaniei electorale, neavând încredere în discreția celor desemnați să-l protejeze.
După decizia de arestare și după sechestrarea unor sume de bani din conturile politicianului, echipa a fost drastic redusă. Conform informațiilor, doar trei dintre oamenii de pază au fost păstrați la serviciu, cu misiunea de a asigura securitatea Cristelei Georgescu. Restul membrilor echipei au fost trimiși acasă, însă există posibilitatea ca aceștia să fie reactivați imediat ce Călin Georgescu va fi eliberat din arest, revenind la configurația anterioară a grupului de protecție.
Cazul juridic a început după ce procurorii DIICOT l-au reținut pe 21 septembrie, pe o perioadă de 24 de ore, sub acuzațiile de constituire de grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Dosarul a fost declanșat în urma unei plângeri depuse de un om de afaceri, care susține că a pierdut suma de 1,1 milioane de euro într-o schemă legată de obținerea unei finanțări pentru o afacere cu metale prețioase. Acuzațiile au dus la solicitarea arestării preventive de către DIICOT.
Parcursul procesului a fost unul complex, începând cu plasarea lui Călin Georgescu sub control judiciar pentru 60 de zile, după ce Tribunalul București a respins cererea DIICOT. Ulterior, la Curtea de Apel București, politicianul a fost arestat, deși Tribunalul București a încercat să înlocuiască măsura arestării preventive cu arestul la domiciliu. Această ultimă decizie nu este însă executorie, urmând ca Curtea de Apel București să ia o decizie finală în urma contestației depuse de procurorii DIICOT.
Aceste proceduri juridice se încadrează într-un context de monitorizare strictă a activităților politice și a gestionării resurselor financiare în cadrul instituțiilor de stat. Deciziile Curții de Apel București sunt esențiale pentru stabilirea măsurilor de siguranță și pentru clarificarea statutului juridic al persoanelor implicate în dosarele de amploare, în special în cazul în care sunt vizate fonduri sau acțiuni de natură infracțională care afectează interesele economice.