Florin Manole, propus de PSD pentru funcția de ministru al Muncii în viitorul Guvern condus de Luca Niculescu, a anunțat necesitatea elaborării unei noi legi a salarizării pentru angajații din sectorul public. Social-democratul susține că documentul trebuie construit împreună cu specialiștii din domeniile afectate, evitând astfel conflictele apărute anterior. Această mișare vine după ce proiectul discutat în cursul acestui an a generat dispute aprinse cu sindicatele și procese în instanță.
Florin Manole a explicat faptul că subiectul necesită discuții preliminare cu premierul desemnat, având în vedere impactul major asupra angajaților plătiți din fonduri publice. El a subliniat că reforma nu este doar o temă de competență a Ministerului Muncii, ci afectează sisteme esențiale precum sănătatea, educația, apărarea și ordinea publică. Deși a confirmat că reforma trebuie să continue, social-democratul nu a avansat un calendar de adoptare sau o formulă concretă de calcul a veniturilor.
Proiectul de lege trebuie să fie construit cu participarea directă a profesioniștilor care cunosc particularitățile fiecărui domeniu și hățișul legislativ existent. Florin Manole a declarat că consultarea este necesară pentru a crea un document care să țină cont de situațiile reale din sistemele publice. Nu a fost făcută nicio mențiune privind păstrarea prevederilor ultimei variante discutate sau dacă vor fi propuse modificări radicale ale grilelor salariale, sporurilor și mecanismelor de calcul.
Ultima variantă a proiectului de salarizare a provocat controverse mari, inclusiv suspendarea procedurii de către Curtea de Apel București la cererea Federației Sanitas. Unul dintre principalele puncte de conflict a fost valoarea de referință pentru calculul salariilor de bază, care a scăzut de la 4.325 de lei la 4.000 de lei în ultimele discuții. De asemenea, proiectul prevedea plafonarea sporurilor la 20% și o grilă cu 12 grade salariale, elemente contestate dur de sindicate.
Sindicatul Național Forța Legii a respins varianta din august, amențând cu greve generale din cauza plafonării sporurilor și a mecanismului de protejare a veniturilor. Aceștia au susținut că păstrarea salariilor nominale pentru cei aflați peste noua grilă ar putea bloca majorările pentru o perioadă lungă, afectând puterea de cumpărare în condiții de inflație. Și în sectorul educației au existat nemulțumiri, federațiile cerând respingerea proiectului din cauza nerespectării angajamentelor asumate după greva generală din 2023.
Evoluția acestor reforme salariale are loc într-un context de schimbări administrative majore în cadrul guvernării. În perioada actuală, alte funcții cheie sunt implicate în procese de tranziție, precum Sorin Costreie, consilierul prezidențial care părăsește Cotroceniul pentru a prelua Ministerul Educației, o instituție direct vizată de noile reguli de salarizare propuse de Florin Manole.