Partidul PSD analizează implementarea unei reforme administrativ-teritoriale care ar putea schimba radical structura localităților din România. Proiectul de reorganizare vizează comasarea a aproximativ 1.700 de comune și ar putea avea un impact major asupra numărului de funcții publice locale. Această schimbare administrativă este proiectată să fie aplicată după anul 2028, urmând să modifice modul în care sunt gestionate unitățile teritoriale.
Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonator al grupului de lucru pentru reforma teritorială, a detaliat principalele direcții ale acestei propuneri. Una dintre variantele care se află în prezent pe masa discuțiilor vizează în mod direct comunele care au o populație de mai puțin de 3.000 de locuitori. Această măsură ar avea ca scop consolidarea unităților administrative care sunt considerate prea mici pentru a funcționa eficient.
Reorganizarea propusă nu se limitează doar la zonele rurale, ci ar putea afecta și orașele cu populație sub 10.000 de locuitori. Conform planului discutat, aceste orașe ar putea fi comasate cu alte localități sau ar putea fi transformate direct în comune. Această restructurare ar aduce schimbări semnificative în statutul juridic și administrativ al multor așezări urbane care nu ating pragul de populație stabilit în discuții.
Impactul asupra numărului de funcționari aleși ar fi unul masiv, conform estimărilor prezentate de Dragoș Benea. Dacă reforma va fi adoptată în forma propusă, între 15.000 și 18.000 de mandate de primari, viceprimari și consilieri locali ar putea fi eliminate. Această reducere a numărului de aleși locali reprezintă unul dintre punctele centrale ale reformei, vizând o optimizare a costurilor și a structurii de guvernare locală.
Vicepreședintele PSD a subliniat că susține o reorganizare care să nu se limiteze strict la procesul de comasare voluntară a localităților. El a recunoscut în mod deschis că aceste măsuri vor întâmpina o opoziție puternică din partea primarilor actuali. Implementarea unor astfel de schimbări structurale implică, prin urmare, gestionarea unor conflicte politice și administrative între nivelul central și autoritățile locale de pe teren.
În România, sistemul de administrație teritorială este structurat pe unități de bază precum județele, orașele și comunele, fiecare având propriul consiliu și primărie. Modificarea acestor limite administrative este un proces complex care necesită, de regulă, schimbări legislative la nivel de Parlament și poate influența direct modul în care sunt distribuite resursele bugetare către administrațiile locale.