Peste 17.000 de cetățeni români care au depășit vârsta de 100 de ani apar în continuare în Registrul Electoral, deși autoritățile nu dispun de documentele oficiale necesare pentru radierea lor. Autoritatea Electorală Permanentă a decis să înceapă o serie de verificări la nivelul primăriilor pentru a clarifica această situație administrativă. Această problemă a ieșit în evidență după ce s-a constatat că, din aproximativ 35.000 de persoane de peste un secol, doar jumătate au fost clarificate.
Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente, a explicat că vârsta avansată nu este un motiv juridic suficient pentru eliminarea unui alegător din listele oficiale. Pentru a radia o persoană decedată, instituția are nevoie de comunicări oficiale sau documente care să ateste decesul, proces care este îngreunat de vechile probleme ale sistemului de evidență a populației. În unele cazuri, informațiile nu au fost comunicate la timp către toate instituțiile, fenomen care poate avea rădăcini în perioada de dinainte de 1989.
Operațiunea de verificare va fi organizată pe județe și localități, iar echipele AEP vor colabora direct cu primăriile pentru a identifica documentele lipsă. În cadrul acestui proces, autoritățile locale vor încerca să contacteze rudele sau alte persoane care ar putea deține certificatele de deces necesare. Pe lângă aceste acțiuni, AEP investighează și existența unor cetățeni care apar în evidențe purtând două coduri numerice unice de identificare, CNP-uri diferite.
Pentru a asigura o acuratețe maximă, vor fi efectuate verificări încrucișate cu Casa Națională de Pensii, căutând situațiile în care plata pensiei a fost deja oprită. De asemenea, vor fi utilizate date de la Casele de Sănătate și informații de la Direcția Generală de Evidență a Persoanelor. Scopul final este ca orice deces demonstrat oficial să ducă la radierea imediată din Registrul Electoral, respectând procedurile legale în vigoare.
O altă problemă majoră vizează aproximativ un milion de români cu domiciliul în străinătate, dintre care peste 400.000 sunt cetățeni din Republica Moldova care au redobândit cetățenia. AEP intenționează să discute cu autoritățile din Republica Moldova pentru a stabili modalitățile de transmitere a informațiilor sau necesitatea unui acord bilateral. De asemenea, decesele produse în afara țării pot rămâne neînregistrate în România pentru perioade lungi, până când familiile solicită transcrierea certificatelor.
La nivelul întregii țări, Registrul Electoral cuprinde peste 19 milioane de cetățeni români cu drept de vot, conform datelor de la 31 iulie 2026. Din acest număr total, peste 19 milioane de persoane au domiciliul sau reședința în România, în timp ce peste un milion de cetățeni au domiciliul în străinătate. Actualizarea constantă a acestor liste este critică pentru validitatea proceselor electorale și a referendumurilor, unde cvorumul depinde de precizia datelor oficiale.