Patriarhia Română a reacționat oficial în urma declarațiilor făcute de premierul desemnat, Siegfried Mureșan, care a sugerat prezența unor agenți acoperiți ai serviciilor de informații în cadrul bisericii. Reacția a fost transmisă prin vocea purtătorului de cuvânt al Bisericii Ortodoxe, Adrian Agachi, care a subliniat necesitatea unor dovezi concrete pentru astfel de afirmații. Acesta a menționat că, în absența unor probe clare, instituția religioasă nu va comenta simple presupuneri făcute în spațiul public.
Controversa a pornit de la documentul care conține programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan, un draft care vizează întărirea controlului civil asupra serviciilor de informații. Documentul propune limitarea numărului de mandate pentru șefii serviciilor la maximum două, pe o durată de opt ani, și impune restricții pentru cei care părăsesc sistemul. Conform propunerii, aceștia nu ar putea ocupa funcții politice timp de cinci ani sau funcții publice de conducere timp de zece ani, având obligația de a declara averea public.
În cadrul unui interviu acordat pentru Adevărul, Siegfried Mureșan a abordat subiectul supoziției privind prezența agenților secreți în biserică, oferind însă răspunsuri de natură generală. Premierul desemnat a evitat să confirme sau să infirme direct existența unor astfel de agenți în cadrul instituției religioase, concentrându-se pe necesitatea unei legi clare. El a subliniat că este esențial ca Parlamentul să exercite un control serios asupra serviciilor prin intermediul comisiilor de specialitate.
Siegfried Mureșan a insistat pe importanța unei distincții clare între clasa politică și serviciile de informații, afirmând că este un semn pozitiv când un politician nu interacționează cu aceste structuri. El a declarat că nu a călcat niciodată în sediul SRI sau SIE, susținând că politicienii care petrec timp excesiv în vilele de protocol ale serviciilor ar fi mult mai suspecți. Mureșan a menționat că Parlamentul trebuie să aibă o lege clară pentru a gestiona suspiciunile privind prezența unor oameni ai serviciilor în societate.
Premierul desemnat a criticat, de asemenea, tendința de a menține teorii ale conspirației în spațiul public românesc de la Revoluție încoace. Siegfried Mureșan a explicat că aceste mecanisme sunt folosite pentru a reduce încrederea cetățenilor în instituții, în lege și în justiție. El a observat că prezența unor persoane cu studii la academiile de informații sau cu legături neclare în politică poate genera derută și debusolare în rândul publicului, justificând astfel nevoia de reformă.
Controlul serviciilor de informații de către autoritățile civile și Parlament reprezintă un subiect de interes constant în cadrul proceselor de reformă administrativă din România. În cadrul democrației, mecanismele de supraveghere sunt menite să asigure transparența și să prevină utilizarea necorespunsă a resurselor de intelligence în scopuri politice sau de influențare a opiniei publice.