Opoziția parlamentară din Republica Moldova a depus, pe 29 septembrie, un proiect pentru suspendarea președintei Maia Sandu. Inițiativa este susținută de un număr de 46 de deputați, însă aceasta nu poate duce la demiterea oficială a șefei statului în condițiile actuale ale Parlamentului. Procedura de suspendare necesită un vot de două treimi din totalul parlamentarilor, ceea ce înseamnă un prag de 68 de voturi din cele 101 disponibile în camera parlamentară.
Lipsesc 22 de voturi pentru ca proiectul să poată fi votat în cadrul sesiunii parlamentare. Chiar dacă acest prag ar fi atins, suspendarea ar fi urmată de un referendum organizat în cel mult 30 de zile, prin care cetățenii ar decide soarta mandatului prezidențial. Ion Chicu și aliații săi pot utiliza aceste semnături pentru a organiza o conferință de presă, însă, din punct de vedere matematic, demiterea nu este realizabilă prin acest demers.
Inițiatorii proiectului invocă o serie de acuzații grave, precum uzurparea puterii, imixtiunile în justiție și încălcarea drepturilor omului. Totuși, criticii observă că aceste acuzații nu compensează absența numărului necesar de voturi și nici nu demonstrează existența unor încălcări constituționale dovedite. Opoziția pare să urmărească o strategie de ocupare a agendei publice, mutând atenția de la problemele economice și de la presiunea externă asupra statului.
Unul dintre motivele invocate de opoziție vizează deciziile Maiei Sandu privind retragerea cetățeniei moldovenești. În noiembrie 2025, președintele a retras cetățenia pentru cinci persoane din Grupul Operativ al Trupelor Ruse, dislocat în regiunea transnistreană. Ulterior, în februarie 2026, un alt decret a vizat nouă persoane din structurile neconstituționale de pe malul stâng al Nistrului, printre care două persoane care luptaseră pentru separatiști în anul 1992.
Președinția a explicat că aceste decizii au pornit de la Agenția Servicii Publice și de la o sesizare a Serviciului de Informații și Securitate. Deși legalitatea decretelor poate fi contestată în instanță, opoziția a ales să transforme aceste acte de suveranitate într-un argument pentru înlăturarea președintei. Această abordare este văzută ca un mod de a genera un conflict intern care să consume energia politică a Chișinăului.
Contextul politic este marcat de tensiunile dintre Republica Moldova și Rusia, în special în ceea ce privește prezența militară din regiunea transnistreană. Kremlinul menține separatismul prin prezența trupelor ruse, iar disputele interne de la Chișinău pot servi interesele Moscovei. O stare de instabilitate și o concentrare pe crize interne pot afecta direcția europeană a țării, oferind un cadru favorabil pentru destabilizarea conducerii statului.