Președintele Nicușor Dan a desemnat luni, 5 octombrie, pe Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru al României. Decizia a fost luată în urma consultărilor politice desfășurate la Palatul Cotroceni cu partidele și formațiunile parlamentare. Luca Niculescu, care ocupă în prezent funcția de secretar de stat în cadrul MAE, a primit mandatul oficial de a forma noul Guvern, după ce s-au încheiat discuțiile cu diversele grupuri din Parlament.
Nominalizarea lui Luca Niculescu reprezintă a patra tentativă de a constitui un guvern cu puteri depline, după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe data de 5 mai. Președintele a explicat alegerea acestui candidat prin faptul că a selectat persoana care are cele mai mari șanse de a întruna o majoritate parlamentară necesară. Nicușor Dan a subliniat că acest moment este esențial pentru ca România să realizeze saltul permis de aderarea la OCDE.
După desemnare, Luca Niculescu a declarat că acceptă această responsabilitate cu deplina conștiință a dificultății momentului prin care trece țara. Alegerea sa vine într-un context de blocaj politic, după ce ultima propunere de premier, Siegfried Mureșan, a fost respinsă de Parlament. Această respingere a avut doar 182 de voturi „pentru”, cifra fiind semnificativ sub pragul de 233 de voturi necesar pentru a asigura funcționarea unui cabinet guvernamental.
Înainte de această decizie, pe masa președintelui se aflau și alte variante, precum un guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu sau un premier independent. Pe lista de posibile nume se menționau anterior și Alexandru Nazare, Leonardo Badea sau Eugen Tomac. Nicușor Dan a optat însă pentru diplomatul Luca Niculescu, sperând că acesta va putea armoniza pozițiile partidelor pentru a asigura stabilitatea politică de care administrația de stat are nevoie imediat.
Situația politică este marcată de presiuni externe, agenția S&P Global Ratings avertizând că un proces prelungat de formare a guvernului poate afecta ratingul României. Agenția a menținut ratingul la BBB-/A-3, dar a păstrat perspectiva negativă, condiționând stabilitatea de prezentarea unui cadru bugetar credibil. În acest context, deficitul bugetar este estimat la 7,9% din PIB pentru anul 2025, după ce în 2024 acesta a fost de 9,3%.
Această nominalizare urmează o perioadă de incertitudine de cinci luni, începând cu căderea Cabinetului Bolojan în luna mai. Instabilitatea guvernamentală a generat discuții intense privind necesitatea unei majorități parlamentare solide pentru a evita retrogradarea financiară a țării. Acum, atenția politică se concentrează pe capacitatea lui Luca Niculescu de a obține sprijinul necesar de la partidele parlamentare pentru a putea conduce efectiv Guvernul.