Elena Lasconi a publicat un mesaj critic pe rețelele sociale, în care atacă modul în care unii reprezentanți ai autorităților gestionează relația cu jurnaliștii. Mesajul ei vine ca o reacție la incidentul prin care președintele Nicușor Dan l-a interzis pe Ovidiu Vanghele la Cotroceni. Elena Lasconi a subliniat că orgoliile personale și comportamentul de tip „umflat în pene” nu au niciun loc în cadrul politicii sau al administrației publice din România.
În cadrul declarației sale, Elena Lasconi a menționat că de peste șase ani, de când a ales parcursul politic pentru a schimba orașul, a fost victima minciunilor, atacurilor și jignirilor. Ea a explicat faptul că nu a ripostat niciodată aceste atacuri, considerând că libertatea de exprimare și democrația sunt valori mult mai importante decât orice formă de orgoliu personal. Această abordare reflectă o viziune asupra rolului politicienilor în societatea democratică.
Elena Lasconi a insistat că nicio funcție publică nu conferă dreptul de a trata instituțiile ca pe o proprietate privată. Ea a declarat explicit că, indiferent dacă o persoană este primar sau președinte, aceasta „nu ești șef pe plantație”. Conform mesajului său, votul oferit de cetățeni vine la pachet cu o responsabilitate majoră și cu încrederea poporului, iar dacă un ales nu înțelege acest lucru, ar trebui să renunțe la funcția sa.
În ceea ce privește rolul presei, Elena Lasconi a precizat că jurnaliștii și cetățenii nu au obligația de a „pupe inelul” celor aleși în funcții. Ea a recunoscut că presa poate avea greșeli sau excese, dar a subliniat că respectul pentru libertatea de exprimare nu trebuie confundat cu simpatia față de persoanele care dețin puterea. Un politician trebuie să răspundă la întrebări, chiar dacă acestea nu sunt confortabile pentru cel care ocupă funcția.
Elena Lasconi a concluzionat prin afirmarea faptului că democrația trebuie apărată mai ales atunci când situația nu este pe placul tuturor. Ea a susținut că instituțiile publice nu aparțin nimănui și că libertatea presei nu ar trebui să fie condiționată de confortul celor care conduc. Pentru ea, dreptul de a pune întrebări este fundamental, indiferent de relația personală dintre jurnalist și persoana vizată de investigație.
Contextul politică actual este marcat de tensiuni între actori, precum reacțiile lui George Simion care a declarat că România se apropie de regimurile dictatoriale după o conferință de presă a lui Nicușor Dan. Aceste schimburi de declarații reflectă un climat de conflict constant între opoziție și administrația locală, influențând modul în care instituțiile și jurnaliștii interacționează în spațiul public românesc.