Consilierul prezidențial pentru Educație și Cercetare, Sorin Costreie, a declarat că o parte semnificativă dintre tinerii români care se încadrează în categoria NEET sunt implicați în activități economice fără forme legale. Această observație a fost făcută marți, în cadrul evenimentului de prezentare a raportului „OCDE Education at a Glance 2026 - EaG 2026”. Sorin Costreie a subliniat necesitatea de a investiga mai în profunzime realitatea din spatele indicatorilor statistici privind această categorie de populație.
Conform afirmațiilor făcute de Sorin Costreie, tinerii care nu sunt încadrați nici în sistemul de învățământ, nici într-o formă de muncă legală, sunt cel mai probabil prinși în diverse activități pe piața neagră. Deși indicatorii relevanți arată o ușoară scădere, proporția tinerilor care se află în această situație rămâne foarte mare. Consilierul prezidențial a susținut că este necesar să se forțeze analiza acestor cazuri pentru a înțelege exact ce se întâmplă cu acești tineri.
În cadrul prezentării, Sorin Costreie a stabilit o legătură între starea tinerilor care nu au nicio ocupație și rezultatele obținute de România la testele PISA. Un alt punct critic abordat de acesta a fost disparitatea dintre mediul urban și cel rural. El a menționat că Statul român nu reușește să garanteze condiții similare pentru copii în funcție de locul de naștere, fapt ce generează tensiuni și frustrări cu impact asupra întregii societăți.
Raportul „OCDE Education at a Glance 2026 - EaG 2026”, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, evidențiază gravitatea situației din România. Datele arată că, în anul 2025, 23% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani făceau parte din categoria NEET. Această cifră este semnificativ mai mare decât ponderea medie de 14% înregistrată în restul țărilor membre OCDE în aceeași perioadă de timp.
Sorin Costreie a atras atenția asupra faptului că România are în continuare un număr redus de studenți, în ciuda anumitor percepții sociale. Perioadele prelungite de inactivitate la o vârstă fragedă reprezintă o preocupare majoră pentru politicile publice, deoarece pot avea efecte negative pe termen lung asupra parcursului socio-economic al individului. Această lipsă de integrare în educație sau formare profesională afectează viitorul economic al țării.
Indicatorul NEET măsoară persoanele care nu sunt angajate, nu primesc ajutor de șomaj și nu urmează nicio formă de studiu sau formare profesională. În contextul european, menținerea unui procent ridicat de tineri neîncadrați este privită ca o provocare pentru stabilitatea pieței muncii și pentru creșterea economică pe termen lung, deoarece limitează potențialul de dezvoltare al forței de muncă tinere.