Ministrul actual al Transporturilor și Infrastructurii, Ștefan Ovidiu Popa, a lansat miercuri, 11 noiembrie, o serie de acuzații la adresa fostului ministru, Radu Miruță. Prin intermediul paginii sale de Facebook, Ștefan Ovidiu Popa susține că fostul coleg a blocat premeditat angajarea echipelor de intervenție necesare pentru inaugurarea în siguranță a Tunelului Curtea de Argeș. Această dispută publică pune sub semnul întrebării motivele pentru care infrastructura nu poate fi utilizată de către cetățeni.
Conflictul a izbucnit după ce Radu Miruță l-a acuzat pe Ștefan Ovidiu Popa că minte cu privire la deciziile de angajare. Ștefan Ovidiu Popa a prezentat documente care, conform afirmațiilor sale, demonstrează că Radu Miruță a transmis doar o informare către CNAIR, fără a finaliza procesul. Ministrul actual susține că, după ce a trimis memorandumul la Ministerul de Finanțe, fostul ministru a retras acest document în mai puțin de 10 zile, blocând astfel procesul.
Radu Miruță a reacționat rapid, utilizând argumente matematice pentru a respinge acuzațiile de sabotare. El explică faptul că, din cele 518 posturi solicitate de CNAIR în mai 2026, el a aprobat 392 de funcții destinate structurilor operaționale. Fostul ministru a subliniat că cele 126 de posturi refuzate erau destinate structurii centrale, deoarece anumite proiecte trecuseră deja la CNIR, iar restul angajărilor pentru teren au fost deja validate.
Situația actuală a Secțiunii Tigveni-Curtea de Argeș este critică, deoarece lucrările de construcție sunt finalizate, dar segmentul de aproximativ 10 km rămâne închis. Lipsa personalului specializat pentru supravegherea permanentă, monitorizarea sistemelor tehnice și intervenția în caz de urgență împiedică deschiderea tunelului Momaia. Deși verificările sistemelor de ventilație și a senzorilor au fost efectuate de CNAIR și ISU la începutul lunii noiembrie, lipsa operatorilor rămâne obstacolul principal.
Tunelul Curtea de Argeș este o infrastructură complexă, având o lungime de aproximativ 1.350 de metri. Acesta este dotat cu peste 2.500 de puncte de monitorizare, inclusiv camere și senzori pentru siguranță. Deși termenul contractual pentru finalizarea lucrărilor este stabilit pentru februarie 2027, incertitudinea privind posibilitatea unei deschideri anticipate persistă din cauza disputelor administrative și a lipsei de personal calificat pentru gestionarea sistemelor de siguranță.
În contextul acestor decizii administrative, infrastructura de transport din România se confruntă cu provocări legate de gestionarea resurselor umane și a bugetelor de personal. Monitorizarea sistemelor de siguranță într-un tunel dotat cu mii de senzori necesită o structură de personal stabilă, aspect care pare să fie punctul de conflict între actuala și vechea administrație a ministerului.