Consilierul prezidențial Radu Burnete avertizează asupra lipsei de reguli clare privind utilizarea instrumentelor de Inteligență Artificială în administrația publică din România. Funcționarii statului utilizează platforme precum Claude sau Chat GPT fără un cadru de securitate stabilit, ceea ce poate duce la încărcarea unor documente oficiale în aplicații externe. Această situație apare deoarece România nu dispune în prezent de un mediu digital securizat pentru utilizarea cotidiană a acestor tehnologii.
Radu Burnete, care a fost primul consilier ales de Nicușor Dan în echipa de la Cotroceni, subliniază că oamenii se adaptează mult mai rapid la noile tehnologii decât instituțiile statului. Atunci când funcționarii găsesc instrumente care le ușurează munca, vor le folosi, indiferent de reguli. El menționează fenomenul de „shadow adoption”, prin care utilizatorii adoptă tehnologii revoluționare înainte ca statul să poată impune un control sau un cadru normativ adecvat.
Pentru a remedia această lipsă de coordonare, în luna decembrie va fi lansat un ghid pentru utilizarea Inteligenței Artificiale în administrația publică. Acest document este rezultatul unei cercetări realizate împreună cu Institutul Național de Administrație și Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Ghidul a luat în considerare practica europeană și internațională, evitând astfel reinventarea unor mecanisme deja existente în alte state.
Obiectivul principal este implementarea unui mediu controlat de stat, în care datele naționale să rămână securizate. Radu Burnete explică faptul că este necesar un cadru standardizat, bazat pe contracte cu marii furnizori, care să garanteze că informațiile nu ies de pe teritoriul României sau din Uniunea Europeană. De asemenea, modelele de inteligență artificială nu ar trebui să utilizeze conversațiile funcționarilor pentru a extrage date despre țară.
În prezent, anumite instituții din zona de securitate națională sau cele fiscale utilizează deja instrumente de analiză de date în medii controlate, fără conexiune la internet. Totuși, în restul administrației, situația este diferită, existând cazuri precum cel de la Oficiul de Cadastru, unde au fost utilizate abonamente personale. Statul trebuie să ofere soluții structurate pentru ca productivitatea să crească fără a compromite securitatea datelor.
Integrarea tehnologiilor emergente în sectorul public reprezintă o provocare majoră de securitate cibernetică și de management al datelor. În contextul digitalizării accelerate, lipsa unui cadru legislativ și tehnic robust poate expune informații sensibile ale statului. Administrația publică trebuie să echilibreze nevoia de eficiență a funcționarilor cu necesitatea imperativă de a proteja suveranitatea digitală și integritatea documentelor oficiale.