Fostul președinte Traian Băsescu a oferit critici dure la adresa unor lideri politici contemporani, analizând capacitățile de administrare ale unor figuri precum Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu. În cadrul unei intervenții media, acesta a evaluat și profilul lui George Simion, legând succesul acestuia de nivelul educației în România. Băsescu a subliniat lipsa de viziune macroeconomică a unor lideri și a descris dinamica actuală a politicii interne.
Traian Băsescu l-a declarat pe Ilie Bolojan ca fiind „total nepregătit pentru funcția de prim-ministru”, criticându-i lipsa de capacitate de a gestiona procese economice complexe. Fostul președinte a exemplificat prin observația că acesta compara peisajul urban cu Oradea, menționând că un lider trebuie să înțeleagă impactul deciziilor asupra întregii economii, nu doar la nivel local. Pentru Băsescu, comparația cu Oradea demonstrează o limitare a orizontului de gândire necesar funcției de premier.
În ceea ce îl privește pe Sorin Grindeanu, fostul președinte l-a descris drept un „demagog ieftin” care ar fi declanșat prăbușirea Guvernului fără a avea soluții de înlocuire. Băsescu a susținut că acesta a inițiat un proces de cădere a executivului fără a discuta cu partenerii de coaliție, precum liberalii, despre ce urmează să se întâmple după votul de la moțiune. Critica vizează lipsa de pregătire pentru a gestiona tranziția politică după prăbușirea Guvernului.
George Simion a fost caracterizat de Băsescu drept un „om de peluză, dar cu succes”, un politician care deține popularitate, însă fără o valoare reală. Fostul președinte a argumentat că rezultatele slabe obținute de elevii români la testele PISA oferă o explicație pentru ascensiunea unui astfel de politician. Conform observației sale, nivelul scăzut al educației contribuie la succesul unor figuri politice care nu sunt considerate valorice.
Contextul educațional este marcat de rezultatele PISA, care arată că elevii din România obțin scoruri sub media OCDE la Matematică, Lectură și Științe. Datele indică faptul că doar 48% dintre elevii români ating nivelul minim de competență la Matematică, în timp ce la Lectură este vorba de 52% și la Științe de 54%. Aceste cifre subliniază o evoluție care, deși stabilă în anumite domenii, rămâne semnificativ sub media țărilor membre OCDE.
În raportul PISA, nivelurile de competență sunt esențiale pentru evaluarea sistemului de învățământ, reflectând performanțele elevilor în raport cu standardele internaționale. La Matematică, Lectură și Științe, scorurile românilor rămân sub media internațională, ceea ce pune presiune pe sistemul de educație. Această situație este utilizată în analiza politică pentru a explica dinamica popularității unor lideri politici în fața unui public cu un profil educațional specific.