Fostul președinte Traian Băsescu a acuzat direct PSD și PNL de situația financiară dificilă în care se află România, subliniind că aceste două formații politice poartă responsabilitatea datoriilor acumulate. Într-o intervenție recentă la TVR, acesta a declarat că demagogia politică a condus țara spre un context economic complicat, cerând ca actorii politici să își asume consecințele deciziilor luate în ultimii ani.
Traian Băsescu a evidențiat gravitatea costurilor cu datoria publică, menționând că în cursul anului viitor statul va trebui să achite peste 60 de miliarde de lei doar sub formă de dobânzi. Această sumă reprezintă aproximativ 12 miliarde de euro, o cifră pe care fostul șef al statului a considerat-o extrem de mare. El a susținut că cei care au adus țara în această stare ar trebui să răspundă politic pentru aceste decizii.
Conform declarațiilor sale, PSD și PNL au format majorități în ultimii opt ani, alternând la guvernare, dar acționând împreună în ceea ce privește politicile de îndatorare. Traian Băsescu a amintit că, la finalul mandatului său pe 21 decembrie 2014, România îndeplinea toate condițiile necesare pentru a începe procesul de aderare la zona euro. El a contrastat această perioadă cu actualul regim de gestionare a resurselor financiare.
Fostul președinte a adresat și un mesaj cetățenilor care au beneficiat de măsurile de larghețe electorală, precum creșterile de salarii sau sporurile, cerându-le să „dea banii înapoi”. El a explicat că aceste măsuri au fost implementate de guverne pentru a obține voturi, ascunzând creșterile salariale în formă de sporuri. Traian Băsescu a subliniat necesitatea ca populația să fie conștientă de impactul pe termen lung al acestor beneficii.
Situația financiară este marcată de un deficit guvernamental ajustat sezonier de 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2026, conform datelor Eurostat. Acest nivel este cel mai ridicat din Uniunea Europeană, reprezentând o deteriorare de 3,7 puncte procentuale față de trimestrul anterior, când indicatorul era de 5,5% din PIB. Datele pentru primele două trimestre ale anului 2026 sunt însă provizorii și pot suferi revizuiri ulterioare.
Evoluția deficitului guvernamental în România reflectă o presiune crescută asupra bugetului de stat, în contextul în care indicatorul a crescut semnificativ față de perioada anului 2025. Această tendință de deteriorare a indicatorilor macroeconomici coincide cu avertismentele privind volumul uriaș de dobânzi pe care statul român trebuie să le achite în perioada următoare, afectând capacitatea de finanțare a bugetului public.