Președintele Nicușor Dan a declarat joi, în cadrul Summitului pentru Guvernanță Digitală, că simte o teamă legată de anul 2028. Fără a oferi detalii suplimentare despre motivele exacte ale acestei îngrijorări, șeful statului a menționat că contextul de securitate nu trebuie neglijat în procesul decizional. Ulterior, Nicușor Dan a revenit cu o clarificare, precizând că referirea sa la anul 2028 vizează strict alegerile parlamentare ce vor avea loc la acea dată.
Reacția din partea AUR nu a întârziat, prim-vicepreședintele partidului, Dan Dungaciu, interpretând aceste declarații ca pe un semn că „se coace ceva la Cotroceni”. Dan Dungaciu a subliniat că, în noiembrie 2026, președintele a criticat dur posibilitatea ca AUR să ajungă la guvernare, numind partidul inacceptabil. Conform liderului AUR, trecerea de la atacurile directe la exprimarea unei temeri pentru rezultatul alegerilor parlamentare din 2028 indică faptul că la Palatul Cotroceni se desfășoară anumite pregătiri politice.
În cadrul unei intervenții la Digi24, Dan Dungaciu a tras o paralelă între contextul intern și evoluțiile de pe continentul european. Acesta a declarat că anul 2027 va reprezenta un moment de cotitură în istoria recentă a Europei, fiind un an electoral crucial. Prim-vicepreședintele AUR consideră că procesul electoral pentru 2027 a început deja, anticipând o schimbare radicală a modului în care funcționează Uniunea Europeană sub influența unor noi forțe politice.
Analiza sa vizează în mod special impactul alegerilor prezidențiale și parlamentare din state precum Franța, Italia sau Polonia. Dan Dungaciu susține că aceste scrutinuri ar putea propulsa la putere lideri suveraniști și conservatori. Acești actori politici ar putea schimba fundamental comportamentul Uniunii Europene așa cum este cunoscut în prezent, generând o nouă dinamică pe scena politică internațională care va influența, indirect, și mediul politic din România.
Nicușor Dan a refuzat să ofere explicații suplimentare atunci când a fost întrebat direct dacă temerile sale se referă la posibilitatea venirii la putere a extremiștilor. Președintele a ales să nu dezvolte subiectul, limitându-se la mențiunea că nu dorește să intre în detalii despre motivele care îl fac să privească cu prudență către viitorul scrutin parlamentar din 2028.
Contextul politic european este marcat de o creștere a mișcărilor suveraniste, reflectată prin diverse evenimente de instabilitate sau schimbări legislative în statele membre. În timp ce unele națiuni se confruntă cu procese de reformare a legislației de securitate sau cu mișcări de protest studențești, restul continentului se pregătește pentru un an electoral intens. Aceste dinamici internaționale pot influența direct direcția politică pe care o vor urma și partidele din România.