Analiza situației politice actuale indică faptul că sistemul va depune eforturi intense în următorii doi ani pentru a bloca eventuala reîntoarcere a lui Bolojan în arena politică. Această tentativă de oprire a candidaturii sale la președinție reprezintă un punct critic în dinamica puterii de pe durata mandatului prezidențial actual. Obiectivul principal al acestor manevre este de a neutraliza prezența sa în procesele electorale viitoare.
Situația este considerată mult mai complexă în cazul în care Bolojan devine candidat la funcția de președinte al României. În acest scenariu, contextul politic se complică suplimentar prin existența unei alternative formate din PNL și USR. Această combinație de forțe politice este văzută ca o amenințare pentru echilibrul actual stabilit între binomul format din AUR și PSD, care este descris ca fiind parte integrantă a sistemului.
Interesele actuale se concentrează pe acțiunile pesediștilor din cadrul PNL, care au misiunea de a prelua controlul asupra partidului liberal până în anul 2028. Acești actori politici urmăresc să saboteze alianța dintre PNL și USR, încercând să fragmenteze acest bloc de opoziție. Scopul final este reducerea partidului liberal la o dimensiune minoră, alături de alte formațiuni politice de mici dimensiuni.
În ceea ce privește rolul partidelor, se observă o transformare a poziționării unor grupări precum AUR, care este interpretat ca fiind un partid de sistem. Această observație vine în contextul lipsei unei opoziții reale față de deciziile PSD, menționând lipsa criticilor privind subiecte precum controlul civil al serviciilor de informații sau alte decizii guvernamentale. Astfel, structura politică actuală pare să favorizeze menținerea status quo-ului.
Eforturile de sabotare vizează direct capacitatea PNL-USR de a funcționa ca o alternativă viabilă la actuala structură de putere. Prin controlul asupra PNL și prin limitarea colaborării cu USR, sistemul urmărește să prevină consolidarea unei forțe care ar putea susține o candidatură precum cea a lui Bolojan. Această strategie de control este esențială pentru menținerea influenței actualelor structuri asupra procesului de alegere a președintelui.
Contextul politic european și deciziile de la nivelul Parlamentului European influențează indirect stabilitatea internă, în special prin deciziile privind emisiile și industria auto. Deși subiectele precum motoarele cu combustie sau relația cu marile puteri sunt de natură globală, ele creează un fundal de incertitudine pentru deciziile politice naționale. Aceste procese internaționale pot influența capacitatea actorilor politici locali de a implementa strategii de control intern.