Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a oferit explicații privind motivul pentru care a solicitat demisia lui Siegfried Mureșan din Parlamentul European. Această cerință a fost adresată liderului social-democrat, însă aceeași solicitare nu a fost extinsă către Eugen Tomac. Grindeanu a subliniat că există diferențe fundamentale în modul în care cei doi actori politici au abordat intențiile de a deține mandatul de prim-ministru al României.
Conform declarațiilor liderului PSD, Eugen Tomac a manifestat o determinare clară prin contactarea tuturor partidelor politice încă din prima zi. Grindeanu a menționat că Tomac a arătat o dorință reală de a ocupa funcția de prim-ministru și nu a solicitat timp de gândire președintelui. În viziunea președintelui PSD, Tomac a încercat să își construiască un program de guvernare și să formeze o echipă de lucru concretă.
În contrast, Sorin Grindeanu susține că în cazul lui Siegfried Mureșan nu se observă aceeași capacitate de a construi o echipă sau un proiect de guvernare. Liderul PSD a declarat că, spre deosebire de Tomac, Mureșan nu a avut discuții aplicate în acest sens. Această lipsă de determinare și de organizare este motivul principal pentru care Grindeanu consideră necesară renunțarea la mandatul european al lui Mureșan.
Reacția tabărei PNL nu a întârziat, Dragoș Pîslaru acuzând PSD de aplicarea unor duble standarde în această situație. Dragoș Pîslaru a calificat solicitarea lui Grindeanu drept o „solicitare aberantă” și a amintit că, în luna iulie, PSD nu a cerut demisia lui Eugen Tomac. Aceasta din urmă fusese desemnată pentru un cabinet în care PSD era reprezentată, fără ca liderul social-democraților să facă mențiuni despre renunțarea la mandatul parlamentar european.
Dragoș Pîslaru a criticat dur această poziție, afirmând că acest comportament amplifică criza politică existentă. Potrivit reprezentantului PNL, România se află într-o stare de instabilitate din cauza acțiunilor PSD și AUR, care durează de peste cinci luni. Critica vizează faptul că, în timp ce Mureșan este presat să demisioneze pentru a dovedi seriozitatea, Tomac nu a fost supus aceluiași tip de presiune politică.
Contextul politic actual este marcat de o tensiune constantă între instituțiile statului și actorii de la nivel național și european. Această dispută privind mandatele parlamentare și intențiile de guvernare se înscrie într-un cadru de instabilitate care afectează deciziile administrative. Tensiunile dintre partidele principale continuă să definească dinamica puterii în România, influențând modul în care funcționarii și liderii politici își gestionează rolurile multiple.