Siegfried Mureșan, candidat la funcția de premier, a anunțat luni că va propune implementarea comasării voluntare a comunelor în România. Această inițiativă se bazează pe modelul aplicat în Republica Moldova, unde mișcarea de consolidare administrativă a avut rezultate pozitive. Mureșan a declarat că va integra această propunere direct în programul de guvernare pe care urmează să îl prezinte în cadrul Parlamentului.
În ceea ce privește parcursul său politic, Siegfried Mureșan (PNL) a precizat că nu va depune mandatul dacă nu reușește să obțină o majoritate parlamentară necesară. El a subliniat că va participa la votul final organizat de Parlament, asumându-și responsabilitatea față de procesul de formare a unui guvern. Această poziție indică o strategie axată pe susținerea parlamentară directă pentru a asigura stabilitatea executivului.
Modelul propus de Siegfried Mureșan este inspirat din procesul de reformă din Republica Moldova, unde aproximativ 500 de primării au optat pentru comasarea voluntară. Această cifră reprezintă aproape 60% din totalul primăriilor din țara vecină, conform datelor furnizate de guvernul de la Chișinău. În acest sistem, primăriile care aleg calea voluntară beneficiază de un pachet de stimulente financiare semnificativ pentru dezvoltarea locală.
Guvernul moldovean pune la dispoziția acestor administrații o sumă de peste 6,5 miliarde de lei moldovenești pentru proiecte de infrastructură. Resursele sunt direcționate către extinderea rețelelor de apă, canalizare, gaze și iluminat stradal, dar și pentru reabilitarea drumurilor locale. De asemenea, fondurile acoperă dezvoltarea transportului public, serviciile digitale, gestionarea deșeurilor, modernizarea grădinițelor și a caselor de cultură, precum și proiecte de dezvoltare economică.
Pentru administrațiile care nu aleg această opțiune voluntară, urmează procesul de comasare normativă, care este de natură obligatorie. În Republica Moldova, reforma administrației publice locale a fost lansată de Guvern la începutul anului 2026. Scopul principal al acestui proces este consolidarea capacității administrative a primăriilor și îmbunătățirea calității serviciilor publice oferite cetățenilor, evitând fragmentarea excesivă a resurselor.
Reforma administrației publice locale din Republica Moldova urmărește eficientizarea gestionării resurselor la nivel de primărie. Prin această transformare, autoritățile de la Chișinău încearcă să creeze unități administrative mai puternice, capabile să gestioneze proiecte complexe de infrastructură. Această abordare vizează trecerea de la o structură fragmentată la una integrată, care să poată utiliza mai eficient fondurile pentru dezvoltarea economică locală.