Europarlamentarul Siegfried Mureșan a lansat o serie de acuzații la adresa președintelui PSD, Sorin Grindeanu, în contextul crizei politice de la Guvern. Siegfried Mureșan susține că liderul social-democrat a folosit diverse pretexte pentru a evita orice dialog cu echipa sa. Această retorică apare după ce Siegfried Mureșan, desemnat pentru a terceiro de către președintele Nicușor Dan, nu a reușit să obțină învestitura necesară pentru a conduce Executivul.
Conform declarațiilor făcute de Siegfried Mureșan pe rețeaua socială Facebook, Sorin Grindeanu ar fi evitat intenționat discuțiile cu reprezentanții coaliției de susținere în ultimele două săptămâni. Europarlamentarul afirmă că liderul PSD a inventat o mulțime de pretexte pentru a nu vota Guvernul propus de echipa sa. Siegfried Mureșan consideră că această poziție a fost luată pentru că Sorin Grindeanu știa că urmează un nou Guvern, cel al lui Niculescu.
Siegfried Mureșan a explicat motivația din spatele refuzului de a vota Guvernul propus de PNL, USR și UDMR prin prisma influenței pe care o poate avea PSD. El a declarat că Sorin Grindeanu știa că va veni un Executiv în care acesta poate pune 11 miniștri PSD după chipul și asemănarea lui. Pentru europarlamentar, singura soluție pentru a preveni o astfel de guvernare este câștigarea următoarelor alegeri în țară.
Situația politică actuală a fost marcată de eșecul Cabinetului Bolojan, care a fost demis de Parlament și a picat la votul de învestitură pe 30 septembrie. Siegfried Mureșan a fost a treia desemnare de premier făcută de președintele Nicușor Dan după acest eveniment. Această succesiune de desemnări subliniază dificultatea de a forma o majoritate parlamentară stabilă în urma căderii guvernului anterior.
Procesul de formare a unui nou Guvern a fost complicat de poziția oficială a președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care a declarat că PSD spune „nu” propunerii lui Siegfried Mureșan. În timp ce Siegfried Mureșan afirmă că este susținut oficial de PNL, USR și UDMR, partenerii săi de la PSD au refuzat să sprijine programul de guvernare propus. Tensiunile dintre partide rămân ridicate în vederea următoarelor decizii de guvernare.
Instabilitatea politică din România se manifestă prin succesiunea rapidă de desemnări de premier și eșecuri la voturile de învestitură. Această perioadă de tranziție urmează demiterea Cabinetului Bolojan și se înscrie într-un context de negociere dificilă între partidele de la guvernare și opoziție, în condițiile în care majoritatea parlamentară nu reușește să se cristalizeze în jurul unui proiect de guvernare unitar.