România traversează o perioadă de creștere a euroscepticismului, conform datelor recente din Eurobarometrul standard nr. 105, lansat în primăvara anului 2026. Sondajul indică faptul că populația este acum divizată în două tabere aproape egale, în condițiile în care încrederea în Uniunea Europeană a scăzut la un nivel de 48%. Această cifră reprezintă cel mai mic procent de încredere înregistrat până în prezent, în timp ce 46% dintre români nu mai au încredere în această instituție.
Percepția asupra beneficiilor apartenenței la UE este în declin, doar 43% dintre cetățeni consideră că România este într-un punct bun prin această alianță. În schimb, 23% dintre respondenți susțin că apartenența este un lucru rău, iar 33% adoptă o poziție neutră. De asemenea, 51% dintre români estimează că țara ar face mai bine în fața provocărilor viitoare dacă ar fi situată în afara Uniunii Europene, o poziție împărtășită masiv și de polonezi.
Impactul economic este un punct critic de nemulțumire, deoarece 36% dintre români cred că UE afectează nivelul de trai și economia țării. Totodată, 39% dintre cetățeni consideră că apartenența la Uniune este dăunătoare agriculturii naționale, iar 43% asociază acest proces cu generarea șomajului. O altă preocupare majoră este reprezentativitatea, 41% dintre români susțin că interesele naționale nu sunt luate în considerare în cadrul proceselor decizionale ale Uniunii Europene.
Încrederea în instituțiile de la Bruxelles este scăzută, cu 40% dintre români exprimându-și lipsa de încredere față de Parlamentul European. O situație similară este observată și în cazul Comisiei Europene, unde 38% dintre cetățeni declară că nu au încredere în această entitate. Chiar și încrederea în NATO, deși rămâne la un nivel de 57%, a înregistrat o scădere semnificativă de 5 puncte procentuale față de cercetarea anterioară, reflectând o tendință generală de scădere a încrederii în structurile internaționale.
În ceea ce privește imaginea externă, România rămâne singura țară din Uniunea Europeană cu o majoritate pro-americană, 54% dintre cetățeni având o imagine pozitivă despre SUA. Această cifră depășește încrederea în UE și este mai mare decât cea din Polonia, unde doar 43% au o imagine pozitivă despre SUA. Deși pro-americanismul este în scădere și la nivel național, acesta rămâne un fenomen distinct față de restul continentului european.
Aceste tendințe de opinie publică apar într-un context politic intern marcat de decizii importante privind formarea guvernului. În acest moment, Consiliul Național al PSD se reunește pentru a stabili modul de implicare în Cabinetul Luca Niculescu, discutându-se variante precum un guvern politic, unul tehnocrat sau unul hibrid. Aceste schimbări de la nivelul administrației centrale pot influența percepția cetățenilor asupra stabilității și a direcției politice a țării.