Robert Negoiță, primarul PSD al Sectorului 3 București, a avertizat că partidul social-democrat riscă să nu mai fie reprezentat în Parlament dacă nu va decide să continue reformele de administrație publică și reorganizare a companiilor de stat. Aceste măsuri de eficientizare a cheltuielilor statului au fost inițiate de Ilie Bolojan înainte de înlăturarea acestuia din funcție. Edilul a subliniat necesitatea de a urma direcția de reformă deja demarată pentru a asigura stabilitatea politică a organizației.
Conform declarațiilor făcute în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, Robert Negoiță a observat că Ilie Bolojan părea hotărât să promoveze schimbări structurale înainte de demitere. Primarul a menționat că, în cazul în care PSD abandonează acest proces, partidul se poate confrunta cu o pierdere a statutului de partid parlamentar. Această perspectivă vine într-un moment în care Luca Niculescu, premierul desemnat, a depus joi, 15 octombrie, programul de guvernare și lista de miniștri la Parlament.
Robert Negoiță a sugerat că, în situația în care o echipă de guvernare ar fi vulnerabilă din punct de vedere al susținerii politice, aceasta ar trebui să caute sprijinul direct al populației prin implementarea acestor reforme. Edilul a afirmat că există o susținere populară pentru direcția de reformă și că aceasta poate servi drept ancoră pentru un executiv care nu dispune de un consens politic total. El a menționat că ar naviga în „ape tulburi” folosind acest sprijin social.
În ceea ce privește contextul politică actual, Robert Negoiță s-a arătat mai optimist decât de obicei, sugerând că președintele ar putea urmări obținerea unui al doilea mandat. Edilul a menționat posibilitatea unor negocieri prealabile pentru a ajunge la o formulă agreată, după care președintele ar fi preluat inițiativa politică. Această perspectivă de stabilitate la nivel înalt este văzută ca un element care poate influența dinamica partidului social-democrat în perioada următoare.
Propunerile de reorganizare promovate anterior de Ilie Bolojan vizau reducerea aparatului bugetar și eficientizarea cheltuielilor publice. Unul dintre obiectivele principale era scăderea cu 10% a posturilor din administrația publică locală, ceea ce ar fi însemnat eliminarea a aproximativ 13.100 de funcții. În prezent, în primării și consilii județene sunt ocupate 127.500 de posturi dintr-un total de 158.500 prevăzute de schemă, sub un plafon național de 180.000 de poziții.
Procesul de reformă administrativă este strâns legat de capacitatea statului de a accesa fonduri europene. Blocarea reformelor structurale și a jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență pune în pericol accesul României la tranșe de fonduri europene în valoare de 600 de milioane de euro. Această situație financiară adaugă o presiune suplimentară asupra deciziilor politice pe care trebuie să le ia noul Guvern condus de Luca Niculescu.