Discuțiile privind organizarea alegerilor anticipate au început să cântărească în spațiul politic, în special după ce AUR a solicitat acest lucru cu cinci luni înainte de termen. În timp ce PNL și USR au început să adopte o poziție favorabilă la nivel discursiv, PSD rămâne cel mai rezervat dintre marile blocuri parlamentare. Specialistul în comunicare politică Radu Enache susține că Sorin Grindeanu și apropiații săi au motive clare să evite acest scenariu electoral.
Prima temere identificată de Radu Enache este legată de rezultatul propriu-zis al votului. Există riscul ca, în cazul unor alegeri anticipate, PSD să obțină un scor mai mic decât cel actual, ceea ce ar însemna o scădere a numărului de voturi și de mandate în Parlament. O performanță electorală mai slabă ar putea duce la o diminuare a influenței partidului în procesul legislativ și în cadrul deciziilor politice naționale.
Al doilea motiv vizează stabilitatea conducerii partidei, deoarece orice scrutin într-o democrație poate declanșa schimbări la nivelul vârfurilor politice. Analistul subliniază că PSD a avut probleme cu modul de alegere a liderilor, menționând că de la perioada de dinaintea anului 2019, partidul nu a mai avut un lider rezultat dintr-un program sau dintr-o moțiune. În acest context, Sorin Grindeanu ar putea fi debarcat și înlocuit dacă partidul nu mai obține același număr de mandate.
O a treia problemă, descrisă ca fiind mai subtilă, ține de lipsa de omogenitate a PSD și de riscul de sciziuni interne. Radu Enache menționează că alegerile anticipate ar putea fi momentul ideal pentru reconfigurări, având în vedere prezența în spațiul public a unor figuri precum Victor Ponta sau Viorica Dăncilă. Partidul pare să traverseze o criză de identitate, neștiind exact pe cine reprezintă, în timp ce electoratul mediu pare equally dezorientat.
În ciuda acestor riscuri, liderii PSD susțin oficial că formațiunea este extrem de pregătită pentru un astfel de scenariu electoral. Aceștia afirmă că ar putea avea avantaje, însă pun accent pe dificultățile legate de barierele constituționale, costurile ridicate și calendarul real de desfășurare. În loc de anticipate, PSD pare să favorizeze formarea unui guvern care să includă partidul și să nu urmeze modelul de guvernare de tip Bolojan.
Contextul politic actual este marcat de o fragmentare a pozițiilor partidelor din Parlament, unde deciziile privind formarea unor noi guverne rămân tensionate. Tensiunile dintre partide afectează stabilitatea administrativă, în condiții în care alianțele pot fi influențate de interesele electorale imediate. Această stare de incertitudine alimentează dezbaterea privind necesitatea unor alegeri noi sau menținerea actualului echilibru de puteri în cadrul instituțiilor statului.