O știre publicată de Reuters privind arestarea preventivă a lui Călin Georgescu a generat reacții tensionate în secțiunea de comentarii de pe Facebook. Susținătorii fostului candidat la alegerile prezidențiale au contestat vehement modul în care agenția britanică l-a descris în articol. Obiectul principal al nemulțumii a fost utilizarea etichetei de „pro-rus” pentru a defini poziția politică a acestuia, într-un context în care urmăritorii săi susțin ideologia sa.
Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile a lui Călin Georgescu, în cadrul unei anchete pentru fraudă. Agenția Reuters a menționat că acesta este „fostul favorit prorus la alegerile prezidențiale anulate din 2024”. Procurorii îl acuză pe Georgescu, împreună cu alți doi suspecți, că au convins un om de afaceri să le ofere suma de 1,1 milioane de euro, sub pretextul obținerea unei linii de credit.
Conform anchetei, un milion de euro urma să fie direcționat către o afacere cu materiale prețioase, în timp ce restul de 100.000 de euro ar fi fost utilizați pentru susținerea campaniei electorale a fostului candidat. Călin Georgescu a negat toate acuzațiile aduse de procurori. În cadrul interceptărilor, acesta a discutat cu omul de afaceri Ionel Rusen despre obținerea azilului politic în Italia și despre găsirea unei proprietăți securizate.
Pe rețelele sociale, susținătorii au replicat agenției britanice, susținând că acesta este un conservator, similar cu partide precum AfD în Germania sau Vox în Spania. Unii comentatori au etichetat decizia justiției drept un abuz politic, susținând că arestarea este un dosar fabricat pentru a elimina un adversar. Alți utilizatori au ironizat situația, făcând referire la sumele de bani menționate în dosar sau la condițiile de viață pe care acesta și-ar fi dorit să le aibă.
Călin Georgescu se confruntă cu mai multe proceduri juridice, fiind deja judecat în două dosare separate. Unul vizează acuzații de subminare a securității naționale după anularea alegerilor, iar cel de-al doilea se referă la promovarea ilegală a unor lideri fasciști din anii 1930. Deși i s-a interzis să mai candideze, acesta menține o popularitate ridicată în rândul unor grupări de alegători.
Contextul politic este marcat de anularea scrutinului prezidențial din decembrie 2024, decizie luată pe fondul suspiciunilor privind ingerința Rusiei. România, fiind stat NATO și membru UE, a investigat tactici de dezinformare și atacuri cibernetice menite să influențeze votul. Alegerile au fost reluate în mai 2025, fiind câștigate de președintele de centru Nicușor Dan.